Barbatii care urasc femeile

De doua saptamani ma tin sa scriu articolul asta si tot aman momentul. Posibil pentru ca inca am draci cand ma gandesc la faptul ca deseori iau decizii doar dupa un prim gand ce este condus de prejudecati.
Asta vara auzeam zi de zi la radio o reclama la Gazeta Sporturilor ce urma sa se vanda impreuna cu o serie de romane nordice, scriitori ce faceau senzatii in tarile nordice din Europa, si incepeau cu Trilogia Milenium. Imi spuneam de fiecare data ca trebuie sa le cumpar, pana auzeam numele primului volum: Barbatii ce urasc femeile si brusc imi trecea. Imi ziceam ca eu un titlu tampit si ca nu o sa cumpar cartea.
Acum vreo luna Hakan mi-a zis de The Girl with the Dragon Tatto. Imi spusese ca e un film american, ce are la baza un roman si ca exista si o varianta straina (europeana) dar cand am vazut ca actorul principal e Daniel Craig am zis pas. Aveam o problema cu Craig pentru ca nu mi-a placut in 007. Mi s-a parut ca nu e potrivit pentru Bond, ca are o fata prea reece si dura pentru un astfel de rol. Asa ca dupa primul film cu el in postura de  James Bond am renuntat la a ma mai uita la viitoarele filme din seria 007 si la a urmarii un film cu Daniel Craig.

Apoi, intr-o seara mi-a zis Raluca de film. Si daca ea a zis ca e bun am zis ca o sa ma uit la el. Si atunci m-au apucat dracii. Filmul mi-a placut foarte mult si de aceea regret ca nu am citit trilogia scrisa de Stieg Larsson, pentru ca sigur cartile sunt mai bune ca filmul si ca autorul a murit inainte sa publice si al patrulea roman (nu a lasat in testament ca partenera lui de viata sa aiba dreptul post-morten sa-i publice nimic si manuscrisul celui de al patrulea roman din seria Milenium s-ar putea sa nu apara niciodata). Apoi, cautand pe internet, am vazut ca acum 2 ani au aparut filmele suedeze asa ca le-am descarcat si au urmatit prima parte.

De departe, varianta suedeza e mai buna ca cea americana. Cu toate ca incep exact la fel, pe parcurs povestea se modifica (si sunt curios care e varianta din carte). Americanii merg mult pe imagine (la ei toate personajele si decorurile trebuie sa arate bine) si povestea e oarecum mai siropoasa si plina de suspans, in timp ce in varianta suedeza, povestea e mai veridica si mai profunda.
Asa ca recomand tuturor filmul american, pentru ca e bun, si apoi cel suedez pentru ca e si mai bun si astept sa imi spuna cineva cat de bune sunt cartile, pe care oricum o sa mi le cumpar candva si o sa le citesc. Pana atunci o sa vad ecranizarile suedeze ale celorlalte doua carti si o sa astept variantele ameicane.


Pe curand...

Comentarii

Postări populare