Auditia, Ryu Murakami

Cate fatete are autorul asta... N-ai cum sa nu il iubesti. Toate cartile lui sunt altfel. Cand zici ca scrie despre crime, apare una fara, cand spui ca scrie despre relatii bolnave, iti dai seama ca sunt carti in care nu apare tema asta. Despre sex scrie, dar toti japonezii scriu despre asta, asa cum aproape toti autorii contemporani de la noi injura in romanele lor. E lait-motivul literaturii lor.
Am amanat citirea cartii asteia destul de mult. Dupa Precaious Japan am decis sa fac o pauza de doza de soc japoneza si sa-l aman un pic pe Ryu. Trei carti mai tarziu l-am luat din teancul de carti ce asteapta citite. Ii venise momentul. E al saselea roman de Ryu Murakami pe care l-am citit in decurs de un an, cam asa si inca e printre favoritii mei. La noi mai e tradusa Hituri celebre din epoca Showa pe care nu am citit-o, dar pe care o am pe kindle si inafara de asta mai am una. Deci, cat de curand o sa am 9 carti de Ryu Murakami citite.
ATENTIE! URMEAZA MICI SPOILARE.
M-a enervat ceva tare la cartea asta si asta e din cauza editurii. Coperta. Femeia aia cu seringa de pe coperta m-a tot facut sa ma intreb ce o sa se intample pana la urma. Auditia e un roman in care ultimile 50 de pagini (din cele aproape 200 pe care le are) sunt cele mai importante. Pana acolo e un roman de dragoste. Dupa, e ce e pe coperta. Bun ,am vazut pe net ca si editia in engleza publicata de Bloomsbury Publishing House (editura londoneza ce a publicat seria Harry Potter) are acelasi gen de coperta, doar ca femeia e desenata si nu e o poza.

Pe curand...