Comunism sub acoperire?
La noi se face abuz de termenul comunism si de aceea am stat mult si m-am gandit daca sa scriu acest articol sau ce nume sa ii pun. Insa cred ca folosesc termenul bine. Nu e vorba nici de ceva de moda veche si nici de reguli stricte (ceea ce e numit comunism la noi) ci de o practica ce semana cu definitia ideologiei.
Comunismul suna bine pe hartie: toata lumea era egala, aveau cu totii de toate, insa nu era prea asa. Lumea nu avea decat pe hartie si totul era putrezit.
Asa e si Japonia dintr-un punct de vedere, si anume al locurilor de munca. Am mai scris despre regulile stricte ale interviului de angajare dar nu am scris despre sistemul asta ce pute tare. Sistemul suna bine: toti studentii de anul 1 de master incep sa isi caute serviciu, la finalul anului 1 de master firmele incep sa isi prezinte portofoliul. Studentii se duc, vad daca ii intereseaza si se inscriu la interviu. In medie, un student se inscrie la 10 interviuri. Urmeaza etapa interviurilor, in care se prezinta portofollile si daca treci de asta, urmeaza etapa interviului propriu-zis. Intr-un final esti acceptat la cateva firme si trebuie sa anunti la care te angajezi. Semnezi contractul cu firma si cand termini masterul incepi sa lucrezi. Suna perfect, nu? Nimeni nu cere experienta, toata lumea angajeaza, dar nu e chiar asa.
Daca nu ai reusit sa impresionezi nicio firma si nu ai fost angajat, ai cam dat de belea. Anul urmator, ai sanse si mai mici de angajare, pentru ca se vede pe cv cand ai terminat faculatea. Pai nu ai fost in stare sa gasesti un serviciu?
E posibil ca sa nu existe niciun post pe domeniul tau si atunci trebuie sa faci un compromis. Stiu cazuri de absolventi de litere - literatura clasica, ce lucreaza ca agenti vanzari la papetarii, sau de absolventi de biologie- master in modificari genetice ce sunt comis voiajor la o firma de pesticide. Nu a existat ceva pe domeniul lor si au ales acest serviciu, pe un contract de 5 ani, sperand ca dupa aceea, sa gaseasca ceva pe domeniu. Nimeni nu este interesat de ceea ce stii sa faci ci de scoala pe care ai absolvit-o. Esti de la Waseda, l-ai avut profesor pe Hamada, perfect, esti angajat. Ce conteaza ca ai facut master in inginerie seismica, tu lucrezi ca inginer la compania feroviara, ca acolo sunt posturi si e salariul bun. JR te angajeza pentru ca vede pe diploma ta: Hamada Laboratory- Waseda University .
Sistemul nu merge, elevii de liceu dau la facultati de renume, la sectiile la care intra, pentru a avea o diploma de la ei. Nu vor sa faca neaparat acea meserie si sa aiba un serviciu bine platit. Termini dreptul la Tokyo University, te angajeaza o firma mare de avocatura, pe post de contabil. Inveti tu sa faci contabilitate, important e ca lucrezi acolo si ai salariu bun.
Deci pe de o parte sunt cei ce nu isi gasesc ceea ce vor si sunt obligati sa se angajeze pentru ca altfel nu mai au nicio sansa si sunt altii care profita de sistem si termina o facultate oarecare, de la o univesitate buna, ca sa aiba un salariu bun.
Si nimeni nu zice nimic, totul se desfasoara la fel in fiecare an. Sistemul merge bine pe hartie, in teorie dar nu si in realitate. Iar daca intrebi pe cineva, ti se spune ca nu stii nimic. Te iau repede la intrebari cum e la tine in tara si daca ai sansa la un servici bun dupa ce termini scoala si cand incepi sa te fastacesti si sa le spui ca la noi toti cer experienta, iti arata ca sistemul lor e perfect.
Comunism, nu?
Pe curand...
Comunismul suna bine pe hartie: toata lumea era egala, aveau cu totii de toate, insa nu era prea asa. Lumea nu avea decat pe hartie si totul era putrezit.
Daca nu ai reusit sa impresionezi nicio firma si nu ai fost angajat, ai cam dat de belea. Anul urmator, ai sanse si mai mici de angajare, pentru ca se vede pe cv cand ai terminat faculatea. Pai nu ai fost in stare sa gasesti un serviciu?
E posibil ca sa nu existe niciun post pe domeniul tau si atunci trebuie sa faci un compromis. Stiu cazuri de absolventi de litere - literatura clasica, ce lucreaza ca agenti vanzari la papetarii, sau de absolventi de biologie- master in modificari genetice ce sunt comis voiajor la o firma de pesticide. Nu a existat ceva pe domeniul lor si au ales acest serviciu, pe un contract de 5 ani, sperand ca dupa aceea, sa gaseasca ceva pe domeniu. Nimeni nu este interesat de ceea ce stii sa faci ci de scoala pe care ai absolvit-o. Esti de la Waseda, l-ai avut profesor pe Hamada, perfect, esti angajat. Ce conteaza ca ai facut master in inginerie seismica, tu lucrezi ca inginer la compania feroviara, ca acolo sunt posturi si e salariul bun. JR te angajeza pentru ca vede pe diploma ta: Hamada Laboratory- Waseda University .
Sistemul nu merge, elevii de liceu dau la facultati de renume, la sectiile la care intra, pentru a avea o diploma de la ei. Nu vor sa faca neaparat acea meserie si sa aiba un serviciu bine platit. Termini dreptul la Tokyo University, te angajeaza o firma mare de avocatura, pe post de contabil. Inveti tu sa faci contabilitate, important e ca lucrezi acolo si ai salariu bun.
Deci pe de o parte sunt cei ce nu isi gasesc ceea ce vor si sunt obligati sa se angajeze pentru ca altfel nu mai au nicio sansa si sunt altii care profita de sistem si termina o facultate oarecare, de la o univesitate buna, ca sa aiba un salariu bun.
Si nimeni nu zice nimic, totul se desfasoara la fel in fiecare an. Sistemul merge bine pe hartie, in teorie dar nu si in realitate. Iar daca intrebi pe cineva, ti se spune ca nu stii nimic. Te iau repede la intrebari cum e la tine in tara si daca ai sansa la un servici bun dupa ce termini scoala si cand incepi sa te fastacesti si sa le spui ca la noi toti cer experienta, iti arata ca sistemul lor e perfect.
Comunism, nu?
Pe curand...
Trist dar adevarat..
RăspundețiȘtergerePlus comunismul insinuat prin companii...
RăspundețiȘtergere