Curry Japonez
Am tot vorbit aici pe blog despre relatia mea cu curry-ul japonez, insa pentru ca e un articol despre acest fel de mancare, o sa va povestesc din nou.
Cand am ajuns in Japonia, acum 16 luni, eram frant de oboseala. Imi era rau si vroiam sa dorm. Plecasem in celalalt capat al lunii, pentru doi ani, fara sa stiu ce o sa urmeze. In aeroport era un afis mare, pe care scria ca daca ti-e rau, sa te duci la medicii din aeroport sa te verifice. Am zis ca e sigur oboseala si ca nu ma duc acolo. Dupa o ora de strabatut aeroportul si serviciul de emigrari, am ajuns la tren. Trebuia sa ma vad cu cineva in Ueno, ce ma ducea in camin. Plecasem din Romania, cu doua valize, o geanta de laptop si una de mana, de la 12 grade si ploaie si ajunsesem in Japonia unde erau 25, umezeala si o caldura toropitoare.
Ma uitam speriat pe geamul din tren. Nu intelegeam unde e Ueno si cand o sa ajung acolo. Nu intelegeam ce spunea vocea din tren la fiecare statie. Intr-un final, mi-am dat seama de pe harta ca sunt intr-un local, si ca o sa fac o ora pana in Ueno, ce era capat de linie. Am incercat sa ma calmez si sa ma uit la casele si la satele ce le strabateam. Unde o fi aeroportul asta de nu vad si eu un zgarie-nor?
In aer se simtea un miros greu, gretos de ceva picant. Nu intelegeam ce e. L-am numit mirosul Japoniei.
La cateva zile am simtit din nou mirosul acela greu. Eram in camin si venea din sala de mese. Si asa eram stresat cu mancarea, nu intelegeam multe lucruri, iar cand am intrat si am vazut ca toata lumea mananca un fel de tocanita groasa, de culoarea ciocolatei, in care se vad legume si carne m-am panicat. Cum, nu ai mancat niciodata curry? - ma intrebau colegii straini din camin. Nu, iar curry suna pentru mine a mancare indinana, nu japoneza. Nu imi placea. Era picant si avea gust de pastile de plante.
Incepusem sa imi fac un fel de program. Stiam ca avem curry in perioada imediat urmatoare dupa aparitia lenjerii noi de pat, in fiecare luna, de doua ori. Intebam japonezii cand scrie pe meniu ca avem curry, iar in ziua aceea imi luam mancare de la magazin. Intre timp descoperisem curry-ul indian si ala imi placea atat de mult. Nu intelegeam cum au putut japonezii sa strice o mancare atat de buna... Insa intr-o seara, intrors tarziu de la facultate, si mort de foame, am uitat sa imi iau de mancare. Cum am ajuns in camin, am realizat dupa miros ca era ziua de curry. De foame, am mancat. Si ghici ce, imi placuse. Apoi, incetul cu incetul a inceput sa imi placa din ce in ce mai mult si am inceput sa intreb cum se face. Cu tablete de curry de la magazin, mi s-a zis... Ok, tara in care se gasesc semipreparate si mancare inclusiv la automate pe strada, tara in care iti cumperi chiloti si prezervative de la masini, tara care are o industrie de taitei instanti, logic ca are si amestecul de curry deja facut. Toata lumea il foloseste pe asta, facand mancarea usor de preparat si populara. Ce contine concentratul? Garam Masara, faina, piper, mustar, suc de rosii, usturoi, zahar sau miere de albine, si alte condimente. Am gasit destul de greu ingredientele acestea pentru ca concentratul de Curry se foloseste din 1926, cand a aparut in forma de pudra, iar din '56 in tablete. Industria de concentrat de curry are profituri anuale de 85 de miliarde de yeni. A simplificat modul de preparare si a facut ca acest preparat sa devina foarte popular.
Am gatit si eu primul meu curry. Pentru reteta am folosit ingredientele de baza, iar pentru trei portii ingredientele sunt:
jumatate de ceapa mare,
un morcov,
2 cartofi
200 de grame de carne de pui.
iar pentru concentratul de curry am folosit un sortiment mai putin picant si mai dulceag.
Ceapa taiata nesimtit de mare (asa taie japonezii) se inabuseste in apa cu ulei, si se aadauga putina sare.
Cand s-a inmuiat ceapa se audauga carnea. Eu am cumparat de la supermarket carnea deja taiata marunt. E de reocmandat sa taiati carnea cubulete micute, cam de 2 cm latura. De obicei, in curry, carnea e elementul cel mai finut taiat.
Dupa ce s-a inabusit si puiul se adauga morcovul si cartifii taiati si ei destul de marisor. Morcovul l-am taiat felii de un cenimetru, pe care le-am sectionat apoi in 2 sau in 4, in fuctie de diametrul feliei. Cartofii i-am taiat in bucati maricele cam de 2-3 centimetrii
Dupa cateva minute de rumenire, se adauga apa cat sa acopere carnea, ceapa, cartofii si morovul, se acopera pe jumatate cu un capac si se lasa la fiert cam 20 de minute. Eu am acoperit de tot, pentru ca am un capac ce are un orificiu de aerisire.
Dupa ce au trecut cele 20 de minute, daca morcovul e fiert, iar cartoful incepe sa devina sfaramicios, se audauga concetratul de curry. La trei portii eu am adaugat, jumatate din pachet. Se lasa apoi la foc mic pana se dizolva tot concentratul si se amesteca din cand in cand ca sa nu se prinda. In functie de cat de vartos sau lung vreti sa fie, se mai poate adauga apa. Eu nu am adaugat.
Se serveste cu orez fiert, si se mananca cu lingura.
Pofta buna!
Din pacate, nu cred ca la noi se gaste curry japonez de cumparat, insa pentru cei ce cumpara de pe amazon, e usor sa il gaseasca. Eu cand o sa ma intorc acasa, o sa aduc o cutie, sa prepar familiei, iar daca le place, o sa mai comand de pe amazon.
Pe curand...
Cand am ajuns in Japonia, acum 16 luni, eram frant de oboseala. Imi era rau si vroiam sa dorm. Plecasem in celalalt capat al lunii, pentru doi ani, fara sa stiu ce o sa urmeze. In aeroport era un afis mare, pe care scria ca daca ti-e rau, sa te duci la medicii din aeroport sa te verifice. Am zis ca e sigur oboseala si ca nu ma duc acolo. Dupa o ora de strabatut aeroportul si serviciul de emigrari, am ajuns la tren. Trebuia sa ma vad cu cineva in Ueno, ce ma ducea in camin. Plecasem din Romania, cu doua valize, o geanta de laptop si una de mana, de la 12 grade si ploaie si ajunsesem in Japonia unde erau 25, umezeala si o caldura toropitoare.
Ma uitam speriat pe geamul din tren. Nu intelegeam unde e Ueno si cand o sa ajung acolo. Nu intelegeam ce spunea vocea din tren la fiecare statie. Intr-un final, mi-am dat seama de pe harta ca sunt intr-un local, si ca o sa fac o ora pana in Ueno, ce era capat de linie. Am incercat sa ma calmez si sa ma uit la casele si la satele ce le strabateam. Unde o fi aeroportul asta de nu vad si eu un zgarie-nor?
In aer se simtea un miros greu, gretos de ceva picant. Nu intelegeam ce e. L-am numit mirosul Japoniei.
La cateva zile am simtit din nou mirosul acela greu. Eram in camin si venea din sala de mese. Si asa eram stresat cu mancarea, nu intelegeam multe lucruri, iar cand am intrat si am vazut ca toata lumea mananca un fel de tocanita groasa, de culoarea ciocolatei, in care se vad legume si carne m-am panicat. Cum, nu ai mancat niciodata curry? - ma intrebau colegii straini din camin. Nu, iar curry suna pentru mine a mancare indinana, nu japoneza. Nu imi placea. Era picant si avea gust de pastile de plante.
Incepusem sa imi fac un fel de program. Stiam ca avem curry in perioada imediat urmatoare dupa aparitia lenjerii noi de pat, in fiecare luna, de doua ori. Intebam japonezii cand scrie pe meniu ca avem curry, iar in ziua aceea imi luam mancare de la magazin. Intre timp descoperisem curry-ul indian si ala imi placea atat de mult. Nu intelegeam cum au putut japonezii sa strice o mancare atat de buna... Insa intr-o seara, intrors tarziu de la facultate, si mort de foame, am uitat sa imi iau de mancare. Cum am ajuns in camin, am realizat dupa miros ca era ziua de curry. De foame, am mancat. Si ghici ce, imi placuse. Apoi, incetul cu incetul a inceput sa imi placa din ce in ce mai mult si am inceput sa intreb cum se face. Cu tablete de curry de la magazin, mi s-a zis... Ok, tara in care se gasesc semipreparate si mancare inclusiv la automate pe strada, tara in care iti cumperi chiloti si prezervative de la masini, tara care are o industrie de taitei instanti, logic ca are si amestecul de curry deja facut. Toata lumea il foloseste pe asta, facand mancarea usor de preparat si populara. Ce contine concentratul? Garam Masara, faina, piper, mustar, suc de rosii, usturoi, zahar sau miere de albine, si alte condimente. Am gasit destul de greu ingredientele acestea pentru ca concentratul de Curry se foloseste din 1926, cand a aparut in forma de pudra, iar din '56 in tablete. Industria de concentrat de curry are profituri anuale de 85 de miliarde de yeni. A simplificat modul de preparare si a facut ca acest preparat sa devina foarte popular.
Am gatit si eu primul meu curry. Pentru reteta am folosit ingredientele de baza, iar pentru trei portii ingredientele sunt:
jumatate de ceapa mare,
un morcov,
2 cartofi
200 de grame de carne de pui.
iar pentru concentratul de curry am folosit un sortiment mai putin picant si mai dulceag.
Ceapa taiata nesimtit de mare (asa taie japonezii) se inabuseste in apa cu ulei, si se aadauga putina sare.
Cand s-a inmuiat ceapa se audauga carnea. Eu am cumparat de la supermarket carnea deja taiata marunt. E de reocmandat sa taiati carnea cubulete micute, cam de 2 cm latura. De obicei, in curry, carnea e elementul cel mai finut taiat.
Dupa ce s-a inabusit si puiul se adauga morcovul si cartifii taiati si ei destul de marisor. Morcovul l-am taiat felii de un cenimetru, pe care le-am sectionat apoi in 2 sau in 4, in fuctie de diametrul feliei. Cartofii i-am taiat in bucati maricele cam de 2-3 centimetrii
Dupa cateva minute de rumenire, se adauga apa cat sa acopere carnea, ceapa, cartofii si morovul, se acopera pe jumatate cu un capac si se lasa la fiert cam 20 de minute. Eu am acoperit de tot, pentru ca am un capac ce are un orificiu de aerisire.
Pofta buna!
Pe curand...
Comentarii
Trimiteți un comentariu