Ru - jurnal ghidat de suflet
Prima carte pe care am citit-o in 2013 a fost Ru, de Kim Thuy. Am gasit cartea pe Elefant, la oferta si m-am gandit sa o incerc. Eu nu prea am citit romane asiatice si era timpul sa incerc un roman scris de o vietamneza.
Kim Thuy s-a refugiat impreuna cu familia in Canada, la varta de 10 ani, cand Vietamul a fost ocupat de comunisti. Familia ei era o famile instarita, cu puternice legaturi cu politica, si pentru sigurata lor, au lasat viata pe care a aveau si au inceput o noua viata inttr-o tara total diferita. Autoarea spune ca romanul sau de debut nu este o autobiografie neaparat, ci ca e povestea tuturor vitamezilor ce au plecat cu vaporul sa descopere visul american. Ce-i drept, nu-i un jurnal cronologic, povestile scurte, ce se intind uneori pe cateva randuri, alteori pe cateva pagini, curg una dupa alta, legate de sentimente, cuvinte cheie, mirosuri sau culori. E un roman usurel, insa scris bine, cu suflet ce te impresioneaza.
Romanul a fost rasplatit cu multe premii letereare, printre care Premiul Guvernatorului Canadei, pentru literatura in franceza, in 2010 Marele premiu RTL-Lire 2010 – Salonul de carte de la Paris 2010, Marele premiu al Salonului de carte de la Montréal 2010 – eseu, Premiul Mondello pentru multiculturalitate 2011 – Italia.
Autoarea a fost in Romania, la lasarea celui de-al doilea roman al sau, scris impreuna cu Pascal Janovjak, acum cateva luni. Cu siguranta o sa-mi cumpar si acea carte, pentru ca imi place cum scrie, si cred ca romanul scris la doua maini, e si mai interesant.
Va urez lectura placuta.
Pe curand...
Kim Thuy s-a refugiat impreuna cu familia in Canada, la varta de 10 ani, cand Vietamul a fost ocupat de comunisti. Familia ei era o famile instarita, cu puternice legaturi cu politica, si pentru sigurata lor, au lasat viata pe care a aveau si au inceput o noua viata inttr-o tara total diferita. Autoarea spune ca romanul sau de debut nu este o autobiografie neaparat, ci ca e povestea tuturor vitamezilor ce au plecat cu vaporul sa descopere visul american. Ce-i drept, nu-i un jurnal cronologic, povestile scurte, ce se intind uneori pe cateva randuri, alteori pe cateva pagini, curg una dupa alta, legate de sentimente, cuvinte cheie, mirosuri sau culori. E un roman usurel, insa scris bine, cu suflet ce te impresioneaza.
Romanul a fost rasplatit cu multe premii letereare, printre care Premiul Guvernatorului Canadei, pentru literatura in franceza, in 2010 Marele premiu RTL-Lire 2010 – Salonul de carte de la Paris 2010, Marele premiu al Salonului de carte de la Montréal 2010 – eseu, Premiul Mondello pentru multiculturalitate 2011 – Italia.
Autoarea a fost in Romania, la lasarea celui de-al doilea roman al sau, scris impreuna cu Pascal Janovjak, acum cateva luni. Cu siguranta o sa-mi cumpar si acea carte, pentru ca imi place cum scrie, si cred ca romanul scris la doua maini, e si mai interesant.
Va urez lectura placuta.
Pe curand...
Comentarii
Trimiteți un comentariu