Japonia, tara in care dansatul e interzis
sursa foto: Japan Today |
Dupa ce am aflat despre acest lucru, au inceput sa se invarta niste rostite si am inteles niste lucruri ce imi erau in ceata.
La cateva luni de la sosirea mea in Japonia am avut o petrecere, de ziua profului. Atunci, am mers pentru un weekend la un "Seminar House" al universitatii, unde ziua am facut prezentari, iar seara am petrecut. Nu intelegeam ce se intampla si de ce "petrecere" inseamna stat la masa, baut si mancat snacks-uri. L-am intrebat pe sensei de ce nu avem muzica si de ce nu se danseaza si razand mi-a zis sa dansez eu. Era ciudat sa ma apuc sa dansez de unul singur, si am poftit membrii laboratorului la dans. Toti se uitau la mine ca la circ si niciunul nu imi accepta invitatia. De atunci proful ma tot pune sa dansez, razand de fiecare data si se supara ca nu ii accept provocarea. Pai ce frate, eu sunt maimuta si voi radeti si va distrati de un lucru ce e normal?
Exista cluburi si discoteci in Japonia insa nu prea se danseaza. Lumea ce frecventeaza cluburile e impartia in:
Sursa foto: tumblr |
2. Femei ce au venit acolo sa fie agatate, sa primeasca bauturi gratis de la barbati, si cu care sa se duca dimineata la "love hotel"
3. Gaijini dornici de distractie si de sex.
In fond si la urma urmei asta e clubul in Japonia: locul unde agati pe cineva, intretii cu bautura toate noaptea, iar dimineata marchezi la un love hotel. In club te duci doar daca esti singur si dornic de aventuri de o noapte.
Nu stiu insa cum functioneaza cluburile de dans. Langa facultate e un slub de salsa, universitatea are cercuri de dans de societate. O fi vreo clauza in lege ce da voie la astfel de dansuri, cele intr-o scoala, si doar cele in spatii comerciale sunt interzise...
Pai cum sa nu o iau eu razna atata timp? Sunt amator de cluburi, imi place sa merg din cand in cand, cu prieteni si sa dansez, insa aici e imposibil asa ceva. Ce-i drept, sunt un pic fitos si nu imi plac cluburile mari, de fitze, pline de parveniti si copii de bani gata. Imi plac alea mici, studentesti, ieftine unde este atmosfera. Dar poti sa gasesti asa ceva aici? Nu!. De aia, seara de seara, ascult bunti-bunti, de doi lei (o melodie nu rezista mai mult de o saptamana) si dansez de unul singur, de nebun, in camera de camin.
Ma fascineaza Japonia, sunt fan al tehnologiei lor, imi place mult budismul si shintonismul, arhitectura si istoria poporului asta, insa nu sunt creat pe un calapod care sa se potriveasca cu viata cotidiana. Poate de aceea, Japonia o sa ramana cea mai tare aventura din viata mea. Sunt privit ca un intrus de cei din jur, si ma simt un intrus pentru ca nu le inteleg regulile, reguli ce sunt in opozitie cu ceea ce sunt eu.
Pe curand...
Comentarii
Trimiteți un comentariu