Mirosul sentimentelor

Imi spunea un om drag ca ii este dor de Romania pentru ca acasa anotimpurile miros. M-a patruns atunci un fior si m-am gandit la mirosurile ce imi aduc mie aminte de ceva. In primul rand e mirosul de Channel no 5, parfumul pe care il purta bunica si de fiecare data cand il simt, ma duce gandul la pielea ei moale si dulce si la pupicurile pe care i le dadeam in fiecare zi.
Duminica seara am iesit din casa, la apus, doar cat sa duc gunoiul. Fusese o zi frumoasa de iarna insa eu nu reusisem sa ies deloc afara. Era una din zilelele alea de presesiune, cand zici ca nu faci nimic, ca te odihnesti dupa trei zile in care ai scris ca nebunul la un proiect si iti mai ramane doar sa treci prin el. Printre doua filme si cateva zeci de pagini citite, am mai lucrat la proiect si uite asa ziua trecuse.
Cand am iesit pe usa caminului am simtit mirosul ala de sfarsit de iarna. Era un miros pe care il uitasem in doi ani de zile, un miros de iarba moarta, de pamant deghetat intr-un aer rece cu putine adieri de caldura.
Atunci mi-am adus aminte de prietena mea si de dorul ei de casa. Acum, mirosul naturii o sa-mi aminteasca de ea, si astfel un noua amintire si un sentiment se va lega de un miros.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare