miercuri, 28 noiembrie 2007

Una din piesele mele preferate

Greva

Uitandu-ma la cronica carcotasilor am aflat ca Nuti Udrea si-a facut blog. Daca si cea mai blonda prezenta din politica, o persoana ce schimba pardidele si culoarea polititca ca si chilotii si isi inseala sotul cu cel mai sus om din stat are blog, eu intru in greva de scris. Nu am sa mai scriu o perioada. Chiar e o moda saai blog??? Eu nu am blog pentru ca e la moda ci pentru ca am impresia ca am ce sa spun, ce sa exprim. Acum cateva zile si-a mai facut cineva ce nu are nici o reaba blog pentru ca e lamoda. Sunt la moda bluzele in carouri, luati-va din alea nu va faceti blog daca nu aveti ce spune, doar ca sa dea bine la status sau in societate. Deci greva pana imi trec dracii. Oare si mainarul Presedinte are blog sau doar hotline???
GREVA!!!
Pe curand...

marți, 27 noiembrie 2007

Prima zapada













Cand m-am trezit dimineata, am deschis calculatorul si m-am dus la baie sa ma spal. Ca de obicei. Nimic nou. O zi de marti ca toate celalalte. Ma uit in lista de mess si vad la Lulu! status "Zapadaaaaaaaaaaa". Imi zic in minte "Saraca de ea atat de mult vrea zapada ca si mine."Nu mai credeam ca o sa ninga. Prea multe tzepe de mess mi-am luat... Uita-te pe geam ca ninge sau telefoane ca ninge in Copou, daca in tudor ninge. Azi nu mai gustam nici o gluma, nu vroiam sa-mi mai iau o teapa. La o ora dupa ce ma trezisem, stomacul meu dadea semne de nerabdara. Trebuia sa mananc si eu ceva. ieri toata ziua doar un senwish. Mu mai suporta saracul. Si atunci minunea... Can am iesit din camera am vazut pe geamurile de pe culoar ca e zapada. M-am umplut de bucurie si m-am intors sa ma incalt si sa imi iau o geaca sa ies un pic. Aqm facut pozele astea de pe geamurile de la etajul 2, ca asa am vazut eu pentru prima data zapada anul asta. Astea au fost primele imagini. Sper sa mai tina, sa nu se topeasca pentu ca aud cum picura apa, deci deja s-a incalzit si zapada se topeste. :(
P.S. Nu aveam cu m sa vad ca e zapada afara, din camera, pentru ca am jaluzele si nu vad prin ele, daaaah!!!!
Pe curand...

luni, 26 noiembrie 2007

Ce rost are.... de Mircea Cartarescu

Unul dintre articolele de presa ale lui cartarescu ce imi place foarte mult. Cu toate ca m-a dezamagit cu culoarea sa polititca si cu faptul ca nu mai scrie la Jurnalul National ci la Cotidianul, acest articolc, ce-i drept, mai vechi nu are o tenta politica ca celalalte asa ca merita citit
Pe curand...

Ma intrebam intr-un articol de
acum cativa ani ce rost mai are sa predai limba si literatura romana in scoli. Cum pomul se cunoaste dupa roade, spuneam, e limpede ca toate vrajelile noastre cu "Miorita" si Eminescu, si Sadoveanu, propozitiile subiective, predicative sau incidentale sunt timp pierdut de pomana. Mai bine-am lasa-o balta cu materia asta, si cu scoala in general. Mai bine s-ar face adolescentii ucenici, ca pe vremuri, decat sa mai piarda vremea prin scoli. La ce-a folosit educatia natiei asteia, cand vedem ca jumatate de milion de oameni care-au citit "Luceafarul" si, unii, chiar si "Joc secund" au putut pierde ore-n sir uitandu-se la nasterea in direct a Monicai Columbeanu, de parca ea urma sa-l nasca pe insusi Mantuitorul, Doamne iarta-ma, si prin asta spargand toate recordurile de audienta? La ce foloseste audienta, daca ea se face pe socoteala unor insi ca Becali sau ca Columbenii (cacofonia e aici nu doar intentionata, ci de-a dreptul inevitabila)? Nu la tampirea unui popor intreg? Nu la impunerea unor modele de oameni care ne tin la marginea lumii civilizate?
La ce folosesc orele de limba si literatura romana cand tinerii nu mai citesc nimic? Cand ideea de cultura, de stiinta, de arte a ajuns marginala si demodata, cand toti stiu numele celei mai jalnice "vedete" care-si fataie fundul la emisiunile de divertisment, dar n-a auzit nimeni de cel mai mare matematician, fizician, filozof sau poet roman de azi? Nu vi se pare o lume pe dos? O inversare a tot ce invatam in scoala? O schizofrenie ce opune educatia si realitatea? De ce mai invatam? De ce mai ducem mai departe, ca pe o limba rituala moarta, numele lui Eminescu, Caragiale, Creanga, Rebreanu? Ca sa ajungem sa ne uitam masiv, un popor intreg, in fundul Monicai Columbeanu, care naste in direct? I-am chinuit eu insumi pe elevi, timp de zece ani (ca sa nu mai vorbesc de lucrul cu studentii, inca saptesprezece) cu pronumele relative, cu acordurile, cu virgulele, cu regulile ortografice. Acum ma-ntreb de ce. Lumea vorbeste tot cum a invatat ea, alan-n dala. Si ce sa te mai miri, cand primul-ministru insusi, intr-un bilet adresat presedintelui, ii scrie de parc-ar fi repetentul clasei, intr-o limba romaneasca imposibila: "Daca ai ocazia sa vorbesti la Parchet despre subiect?". Ce-nseamna fraza asta? Nimic, e un nonsens. Nu se poate scoate nimic, nici pro-Basescu, nici pro-Tariceanu de-aici. E doar o exprimare cu picioarele a celui care, dincolo de pacatul ca e omul lui Patriciu pana-n varful unghiilor, ne mai si chinuie urechile, de ani de zile, cu exprimari de tipul: "Omul care l-am vazut"... Discursul sau din noaptea de Anul Nou a fost o balmajeala de cuvinte fara nic un fel de continut real. Crezusem ca Nastase e marele maestru in arta de a nu spune nimic in cat mai multe cuvinte. Uite ca Tariceanu pare sa-l intreaca. Veti spune: treaba unui prim-ministru nu e sa respecte ortografia, ci sa-si vada de ministerele lui. Uite, Vanghelie, cat e el de simplut, face treaba la primarie. Uite, cei 300 din topul "Capitalului" nu s-au omorat nici ei cu scoala, si ce bine-au ajuns, pe cand belferimea si doctorimea, cu toate diplomele lor, dau din colt in colt. Eu cred insa ca un analfabet (la propriu, sau doar politic, cultural, stiintific etc.) nu poate face nicaieri treaba. Ca un popor de "simpluti" smecheri, care stiu sa-nvarta o suveica a bancilor si sa cumpere echipe de fotbal, fara habar de ce-nseamna o comunitate, binele public, valorile reale, nu face decat sa-si fure caciula la nesfarsit. Sa-nchidem naibii portile scolii si sa deschidem in loc scoala smecheriei, a ticalosiei si-a tembelismului national. Ar fi mai adecvata realitatii.

duminică, 25 noiembrie 2007

O seara in bacau alaturi de gandacel :p




Frumos acasa... Intotdeauna mi-a placut Bacaul ca oras, ca oameni, ca loc. Am mai tot venit pe acasa la 2-3 saptamani dar sincer nu l-am colindat sa vad ce mai e nou. Si ieri hopa tropa m-am urcat in gandacel (asa-i spun masinutii, ca e mica si se baga peste tot) si m-am plimbat prin oras. Nimic nou la prima vedere. Mobilier stradal, aviziere din acelea mari, circulare de care sunt in ficare oras mare.
A venit seara si am iesit ca de obicei pentru incalzire in Ania. Gol, nici un om, doar noi si inca o masa. Dupa ce ne-am baut ceaiurile am plecat in cautarea de atmosfera. am vrut sa mergem in Traffic pentru ca eu nu am apucat sa merg de cand s-a redeschis, dar am descoperit ca s-a renovat "Latinul" dar dupa ce am vazut ca e roz si cu bar pe mijloc nu am mai intrat. Asa ca ma ales Texas care e Western mai nou. Foarte misto locul. Cand mergeti in bacau mergeti acolo. M-am simtit foarte bine... Si ca de obicei am incheiat cu Cafee de Theatre.
Bacaul e plin de cafenele, baruri si cluburi. MAcar pentru asta merita vazut.

joi, 22 noiembrie 2007

Decizii

Cred ca niciodata nu m-am simtit mai liber ca acum. Sunt sunt foarte impacat sufleteste. Parca mi s-a luat o pata de pe suflet. E bine sa iei decizii radicale. Si cred ca acum am luat o decizie buna. De obicei cand ma desparteam de cineva sau ceva ma simteam singur, greu. Sunt genul de persoana care se ataseaza de oameni si lucruri si mi-e greu sa renunt la ce-i al meu. Pastrez tot felul de prostioare pentru ca au valoare sentimentala iar pe oamenii din jurul meu ma chinuiesc sa-i pastrez. Cu toti cu care am avut divergente la un moment dat si nu am mai vorbit o perioada, imi sunt acum indiferenti, dar vorbesc cu ei, exista loc de buna ziua pentru toti.
Am renuntat la o prietenie bolnava, bazata pe certuri. Suntem doua persoane temperamentale. Eu macar ma aprind repede dar tot asa de repede imi trece(si stiu sa imi cer iertare cand gresesc). El, nu. E o persoana rea, acum imi dau seama, dusmanoasa, care uraste, care tine minte tot si taxeaza. Spuneam ca eu sunt paranoic, dar nu degeaba eram prieteni. Om bun, daca nu il superi, un uragan daca il calci pe bombeu. Nu vreau sa-l jignesc dar asta e adevarul, vorba multa, dorinta de a epata prin orice mijloc. Nu suport sa fiu jignit fara motiv sau sa nu mi se recunoasca meritele. Dar va venii si vremea mea, cand va vedea ca ceea ce este azi este si datorita mie, ca ceea ce are azi are si datorita mie, ca ceea ce stie... Am fost o lectie, un capitol important in formarea lui si acum ma retrag pana nu devin ordinar.
...Si este pentru prima data cand ma detasej usor si imi vad de viata mea zbuciumata, alaturi de cei ce ma respecta si ma merita. Tot respectul pentru ei. Pentru mine inseamna foarte mult cand cei din jur imi arata ca sunt important pentru ei, ca ma cheama cand au probleme, sa fiu alaturi de ei, ca ma suna cand sunt suparati sau fericiti. Sunt putini cei ce fac asta si vreo 3 ce au reusit asta intr-un an si putin, de cand ne cunoastem (nu o sa-i numesc pentru ca sunt mai multi care cred ca fac parte din ei dar nu au ajuns atat de aproape de mine fara sa ma sufoce). Ma simt bine alaturi de ei, incetul cu incetul devin mai liber si mai fericit. Revin la cum eram odata. Si ma bucur.
P.S: Vorbind pe mess cu cineva care imi spunea ca ii sunt drag, am tras concluzia ca am ARACET (nu lipici) la persoane. Fac priza mai greu dar tine apoi mult :)) .
Pe curand...

miercuri, 21 noiembrie 2007

Meteo

Cand chiar nu ai ce sa vorbesti cu cineva, cand toate subiectele ce puteau fii abordate s-au cinsumat sau cand nu ai nici o tangenta cu persoana respectiva, vorbesti despre vreme. Este ultimul subiect pe care il abordezi. Daca ai ajuns la vreme, e groaznic insemna ca nu ai ce vorbii cu persoana respectiva.
Despre vreme te intreaba si bunicii cand vorbesti cu ei la telefon. "Cum e vremea acolo, tot frig ca aici? A plouat, ca aici doar putin". Acum cateva zile vorbeam la telefon cu o buna prietenea de-am mea ce mergea in drum spre teatru si se plangea cat e de frig si m-a intrebat cum e in Iasi. Am busit apoi amandoi imedi in ras pentru ca ne-am dat seama ca urm,a sa discutam despre vreme. Si atunci am spus. "E un subiect ce se discuta in lumea buna in Anglia", la care ea "Bunica-mea nu face parte din lumea buna din Anglia si nu ma intreaba de vreme pentru ca asa intreaba englezoicele. E subiect de babe!"
Pe curand....

marți, 20 noiembrie 2007

Blog politic, ha ha!!!

Da stiu, al patrulea mesaj pe ziua de azi! Si comentarii la blogurile prietenilor mei. Am o vorba mai nou, Daca nu ai blog, sa-ti faci! Daca te duce capul. Mi-a venit ideea sa scriu un articolo poliitic, la moda.

Eu cu cine votez?

Stiu foarte bine cu cine votez. Din formare sunt Social Democrat si sunt mandru de asta. I fiecare padure exista uscaturi, nu trebuie sa aruncam cu pietre in altii cand si la noi e mizerie.

Cel mai tare ma amuza campaniiile electorale. Pld-ul a inceput primul sa isi puna afisele cu Stolo, care in fotosgop are o fata blanda. Apoi a urmat Becali. Am, mai observat si afisele de la PNT-CD, cu toti aia in opincute, amuzant. PSD-ul afise distante, serioasem, fara jocuri de vorbe.
Trebuie sa recunosc ca PNL are o campanie mult prea tare in camine. Cod galben. la inceput nu stiam ce e. Lipisera peste tot cod galben. Apoi au urmat prezervativele cod galben ce penetreaza europa si tot felul de autocloante cu cod galben ce ne recomanda sa mergem la cursuri, ce ne sprijina activitatile extracuriculare, etc. Amuzant. Da nu mi-au dat pixuri. Au fost in 14, in 7 nu. Imi bag picioarele, mie de ce nu mi-a dat pix? Eu is mai fraier. Cica aveau un super tex. Poftiti niste pixuri, prezervative si votati PNL. PD-ul il are pe basecu. Oups, e ilegal, nu ar trebuii sa se amestece. De fapt el e, teoretic, pe afise cdu uninominalul, dar e postat langa listele PD, si in acelasi til facut posterul, cu acelasi font si aceleasi culor. Oups. lavinia Sandru a vizitat caminul de la chimie si a vorbit frumos despre saracie, cum nici ea nu e bogata. Dupa doua ore iesea din mall incarcata.
Multa lume nu merge la vot, eu ma duc pentru a diua oara in viata mea. Acum voi fi acasa, nu in Iasi. Abia astept. PArca as fii copil mic, dar imi place sa ma duc la urne.
Pe curand.... Si gata cu politica

Renovare

Verde. Fresh. pe dracu! imi place tema si vroiam sa schimb si nu era decat pe albastru cum a fost si pe verde. Asa ca verde. Da arata bine. Si am schimbat si ceasul

Vineri la cursul de la ingineria mediului am vazut celebrul documentar al lui Al Gore, "An inconvenient truth". Mult prea tare, pe langa faptul ca isi face campanie electorala, fie intre noi asta. MAi vazusem documentarul, dar imi place mult, e mult mai dinamic de cat unul clasic, ca sa zic asa. Azi (de fapt ieri k e 3 ceasul, sa mor, iar ma culc tarziu si nu pot sa ma trezesc dimineata) o bprietena de-a mea (chiar mi-a demonstrat si ea ca imi e prietena) imi spune la ce se gandea la un moment dat in timpul documentarului. La un moment dat Al Gore spune ca cei mai mari vinovati pentru incalzirea globala sunt Americani, ei polueaza cel mai mult. Si atunci, Fofo, a mea, ce conexiune face? Cu piesa "Hotel Cismigiu", de a Vama veche. "Americanii's de vina / Futu-i in gura sa-i fut!!!" Cat adevar!
Acum chiar ca...
Pe curand...

Contor

56 de zile si 40 de articole. Asta e raportul pana acum. 41 cu asta... Imi aduc aminte cu cata incredere am inceput sa scriu si cat elan aveam. sufeream ca nu am unde sa scriu can eram undeva unde nu era net sau cand eram prea ocupat. Acum... Incep toate lucrurile cu elan si ma las pe parcurs. Nu stiu de ce... mereu gaseam ceva de scris. Acum... Am tras concluzua ca se transforma in ceva banal, mediocru. Dar nu am privit spre ce trebuie, nu am stiut unde sa ma uit.
Mi-am format un obicei. Sa intru in fiecare zi pe blog si sa citesc blogurile din blogrolul meu. Asa mai aflu una alta. De la monden, la literatura, la social si politica sau atitudine. Nu ma mai uit la tv ca inainte, si nu citesc ziare online, citesc bloguri. Am tv tuner as putea sa aflu stiri de pe Antean 3, preferatul meu sau de ce nu de pe Realitatea sau in cel mai rau caz N24. Dar nu citesc bloguri. Asa aflu ca Teo pleaca de la Romantica la prima, pentru ca nu se intoarce la antena, asa citesc romane nepublicate sau descopar alte bloguri pe care incep sa le citesc, exemplu blogul lui Iliescu. habar nu aveam de el. Am aflat de pe blogul lui, Adrian Ciubotaru, care scrie extraordinar. Citesc blogurile prietenilor mei sa vad ce au mai scris si apoi daca am insporatie, scriu si eu. Sau scriu direct si apoi citesc celalalte bloguri, atunci cand am io idee mareata ce trebuie pusa in opera urgent.
Citind de atatea zile bloguri am realizat o chestie. Nici oamenilor astia nu au zile extraordinare in fiecare zi, ci stiu ce sa scrie. Nu scriu despre ziua intreaga ci despre 5 minute altfel. Am sa incerc si eu asta!
Si cum mereu sunt bune schimbarile, o sa fac si eu una. O sa scriu si asa, despre lucruri ce par mici dar pot fii mari. Nu o sa fie numai un blog de stare, ci un blog posmodern, cu intamplari banale din vieti banale.
Brb... (ca sa nu mai zic "Pe curand..." pentru ca vreau sa scriu un alt articol imediat, dupa renovare)

Despre una, despre alta....

Ieri am avut de ales intre doua lucruri si am ales cu sufletul. Am ales ceea ce vroiam sa fac, nu ceea ce trebuia sa fac. Satul de clisee si de lucruri ce trebuie facute mi-am bagat picioarele in promisiuni si principii si am facut ceva ce imi face placere. Ceilalti au vazut asta ca pe o tradare dar avand in vedere ca nu sunt obligat moral sa ajut pe toata lumea am ales sa am o zii pentru mine, nu pentru cei din jur. De fapt a fost si pentru cei din jur dar nu pentru cine se astepta mai mult ci pentru cel cel ce merita.
Din toata poveste asta am avut de invatat ceva. Daca in fiecare zi esti altruis si ajuti pe cei din jur, atunci cand vrei sa ai o zi pentru tine nu ti se da voie! Naspa!!!
Cineva mi-a zis ieri ceva foarte frumos. ca am un talent, scrisul, ca am un stil placut si ca e bine ca ma ocup, mai in joaca, mai in serios, de el si sa nu renunt niciodata. A fost o vorba duna dupa un timp cand am primit numai vorbe de rele, cand nimic din ce faceam nu era bine. Multumesc mult pentru vorbele bune. Esti un bun prieten.

Astazi am avut o mare dilema. CUm voi arata in viitor. Daca merg pe latura constructiilor tare creed ca voia ajunge ca unul din profesorii mei. un om, care stie foarte multe, care ii place sa povesteasca ce a facut si ce a vazut, un om bun, dar vazut de ceilalti ca un antipatic datoriata "Sigtirului intelectual" ce il afiseaza.
Exista si a doua varianta, daca merg cu scrisul in continuare. Voi ajunge asemenea unui personaj dintr-un seroial pe care il urmaresc. Un scriitor ratat, ce isi pierde iubiera, inspiratia si isi cauta regasirea in decadenta, cazand si mai mult. Ce drum sa aleg? Amandoua ma sperie. Oricum vreau sa termin ceva ce am inceput sa scriu acum ceva (mult) timp. Pentru ca am idei noi.
Pe curand...

duminică, 18 noiembrie 2007

Despre dragoste... altfel

Nu sunt romantic. Sunt postmodern. Dar despre dragoste vorbeste toata lumea. Fiecar o vede altfel. Fie ca pe o floare sau ca pe un fluture. Eu o vad altfel, ca un picior.
Si exista doua categorii:
1) Soseta. E acel tip de relatie in care partenerii se inteleg mai bine decat manusa. Pentru ca manusa te incomodeaza in schimb soseta nu. Soseta te apara, iti tine cald si te lasa sa respiri. De multe ori sa intampla sa adormi cu sosete sau sa faci sex cu sosetele in icioare pentru ca te simti atat de bine incat uit ca le porti. Dar Se intampla sa ste incomodeze uneori, sa te stranga, sa te sufoce. Si daca nu ai grija de ele se pot rupe sau incep sa puta. ca in viata.
2)Papucel si Presulet. E acea relatie in care unul e papucul si celalat e dedesupt, sub papuc, e pres. Genul de relatie Cocos si gaina. cand unul ia deciziile iar celalalt se confrma. Urata relatie...
Dar asa e in viata. Acum ascult Dragostea e ca o pereche de pantofi, taxi. merge pe aceasi idee, acum mi-am amintit de aceasta piesa

E cat se poate de normal
Ma uit la tine cum iti mai arunci niste pantofi
Pentru ca s-au rupt si sunt foarte vechi
Nu-ti mai trebuie, n-ai ce sa faci cu ei

E cat se poate de normal
Doar n-ai sa mergi toata viata cu aceeasi pereche de pantofi
N-o sa porti aceeasi poseta sau aceiasi cercei..

Refren : Dar daca nu-ti mai trebuie dragostea mea..
Daca nu mai ai ce sa faci cu ea.. N-o arunca asa
Mai bine aseaz-o undeva
Aseaz-o intr-un loc cu multa lume..pe o strada aglomerata
Sau intr-o sala de cinema
Poate o gaseste cineva si-are nevoie de ea...
Aseaz-o undeva, aseaz-o undeva ..dak nu-ti mai trebuie dragostea mea ..

II. E cat se poate de normal sa se adune foarte multe chestii
De care nu mai ai nevoie
Te lovesti de ele prin casa..si le-arunci pe toate intr-o zi..

Ma gandesc c-asa se-ntampla si cu dragostea mea
Te impiedici prin casa de ea
Si te gandesti intr-una ca n-are nici un rost s-o mai tii

Refren


III. Si nu te gandi ca daca o s-o lasi pe strada
O sa dea o masïna peste ea
Ar fď spectaculos..dar nu sunt eu atat de norocos...

Refren

Pe curand...

sâmbătă, 17 noiembrie 2007

Sentiment

Trece timpul... Nu stiu cand au trecut 7 saptamani din semestrul asta nenorocit. O tema si o lucrare la Rm (vin urmatoarele in 1-2 sapt), partial la fizica, lucrare la GD. Plus ca ar trebuii sa am apuc de temele la statica dar sincer sunt varza si am o tarsa ca niciodata. Sunt 6 credite, totusi. M-am zbatut mai mult pentru 2 credite la engleza...
Trece timpul... parca mai ieri ma apucasem sa citesc o carte si am lasa-o din mana ca eram obosit. Au trecut 7 de cand nu am mai citit.
Aceasi poveste. Filme. macar de-ar fi bune.
Trece timpul... si nu fac nimic concret cu el. Prea putin il fructific asa cum vrea. iare incep sa disper. Vreau lucruri marete, vreau pasiune(ha ha), vreau actiune, nu statica(hi hi)
Disper. Termin de vazut filmul si ma culc. maine frec menta, din nou. Disper
Pe curand... Scriu mai rar pe blog!!! De ce? pentru ca nu mi se intampla nimic. Cateva baute si discutii sociale (ca sa nu zic barfe) pe culoar, cu vechi vecini.
Ma repet (formulare de cacat, dar voita): Trece timpul...
disper!!!
Pe curand...

marți, 13 noiembrie 2007

Sentiment....

Abia am scris un articol pe blog. A fost un articol tematic, nu o stare. Sunt mandru de el e o chestie ce am observat-o in timp si sunt curios de parerea celorlalti. dupa ce am scris articolul am inceput sa citesc alte bloguri. Am blogurile mele, ce le citesc in fiecare zi. Cu intristare observ ca pe unele din ele nu e adaugat imic, in schimb pe altele sunt articole mari si interesante. si ma cuprinde iaras un sentiment. Cine sunt eu? Ce fac de fapt? Ce asteptari am de la mine si ce fac pentru a le satisface... ma cuprinde iar o stare de greata launtrica si incep sa scriu. Nu stiu daca sunt coerent, nu stiu daca scriu corect, chiar nu ridic ochii de pe tastatura. Iarasi ma simt vinovat si nu mai vreau sa simt asta... Poate ca asa imi va trece, scriind.
Pe fundal se aud sforaituri, pe mess mai e foarte putina lume intre timp mai caut ceva pe net si mor de sete si am doar cola in camera. E prea tarziu pentru cola. paote apa de la Q-veta. choar ca mi-e uscata gura...
dupa o scurata pauza, de cercetat pe net si de mici discutii pe mess, tot mi-e ste, am gasit un subiect. Cand aud numele meu pe strada sau ceva ce seamana cu el, tresar, ma uit dupa cel ce a strigat. Si am un nume destul de rar. Nu auzi toata ziua Horea pe strada. Mi se pare ciudat modul in care reactionez si ma ganesc. Daca m-ar fi chemat Ion, Vasile, Andrei sau orice alt nume mult mai comun la fel as fii reactionat? Oare un anume Andrei cand aude numele sau strigat, reactioneaza din prima? Sau stie ca exista sansa sa destul de mare sa nu fie el strigat?
Conteaza?
In fine... (folosesc foarte des expresia asta)Inca mi-e sete si m-a cam luat somnul. cred ca o sterg in pat grosolan.
Pe curand...

Despre dans si sex


Se spune ca exista lo legatura intre cum danseszi si cum te misti in pat. Multa lume spune asta. de curand cineva i incercat sa ma faca sa cred ca nu este asa, dandu-mi un exemplu concret. Dar a vazut totul dintr-un unghi gresit. Exista ceasta legatura. Exemplul concret ce mi-a fost dat pentru a-mi spulbera conceptul facea parte, ca si alte persoane pe care le stiu, din categoria Teoreticieni. Din aceasta categorie fac parte persoanele care danseaza tepretic, dupa norme, dupa pasi invatati la scoala. Aceste persoane sunt frigide in pat, isi incep viata sexuala tarziu si nu sunt deschisi la nou. Exista o alta categorie, Goofistii, sunt genul care cand danseaza se maimutaresc. Sunt copilarosi. In pat au acelasi comportament, se joaca cat mai mult pentru a amana actul sexual in sine sau il privesc ca pe un joc, atunci cand sunt mai maturi. Ii recunosti pe ringul de dans, sunt aceeia care mereu se maimutaresc, sunt exhibitionisti si niciodata nu danseaza un dans slow sau se feresc de apropieri. Preferatii mei sunt Pasionalii (cine nu si-ar dorii asa o femeie - ca barbat). Ei sunt cei ce pun pasiune in ceea ce fac, orice dans il privesc ca pe un ritual, punand suflet si facandule placere sa o faca.
Aceasta a fost un tip de clasificare, dar mai sunt si altele. Modul in care dansezi spune multe despre personalitatea ta, respectiv cea sexuala. Persoanele rusinoase, ce nu danseaza nici nu au relatii sexuale. Cei ce sunt fericiti, chiar mandrii, in pielea lor arata asta prin dans, dandu-ti de inteles ce fac in pat. Sunt persoane care sunt timide la inceput, dar dupa ce cunosc persoana mai bine, si dupa ce au luat ceva la bord, devin deschisi, lasand la o parte prejudecatile.
Priveste-te pe tine, cum dansezi si ce faci in pat si o sa vezi ca am dreptate. Nu fii furios ca poti fii tradus atat de usor si nu incerca sa trisezi. Adevarata fata iese in totdeauna la iveala. E interesant sa te uiti la oameni cum danseaza si sa te gandesti la cum sunt in pat. Nu iti recomand sa faci din asta o pasiune, e ciudat. Eu nu am privit ore in sir persoane si am analizat asta. Am tras aceasta concluzie dupa ce am avut discutia care spulbera aceasta concluzie si atunici am revazut in cap anumite persoane pe cere le cunosteam mai bine... si am facut paralela cu modul in care danseaza.
Pe curand...

duminică, 11 noiembrie 2007


In curand. Articolul intrezis sub 18 ani. ideea ce mi-a venit cand eram la chef (de chef si... STOP).

Daca ai 5 mii...


Ziua de sambata a inceput pe la vreo 11 si ceva cand am fost trezit de un coleg. Am dat mancare la porcusorul de guineea de care am grija si apoi am stat si am frecat menta. Pana cand a venit buna mea prietena Gicutza pe la mine sa bominam ceva in mall, ca de obicei. Apoi am cautat sosete. Stiti cat de dificil e sa cumperi sosete. MIe imi cumpara mama sau bunicu asa ca nu stiam de unde se pot cumpara. Am descoperit un magazin numai de sosete si alte chestii de genul intim dar nu era ce se cauta, am fost la magazinul de pantofi dar acolo erau doar sosete groase. Am fost si la un magazin de chiloti si sutiene... si nimic!!! Asa ca ma pornit-o spre gara sa culegem pe Iubitul ei, respectiv bunul meu prieten, Nick. In drum, invartindu-ne intr-un sens giratoriu, ca niste daaah, am descoperit un Kaufland si am presupus bine ca o sa gasim acolo sosetele. Aici s-a nascut "5 miul". Am introdus the 5 mii in gaurica de la caricior ca sa il descatusam si dupa figurile pe care le-a facut am reusit sa il luam cu noi la o plimbare prin magazin pentru ca ingheta de frig saracul. Cand am iesit cu sosetele si un pachet de guma (cumparaturi serioase, dom'le) un pui de om mai tuciuriu a atentat la 5miu'. A spus "Tanti, imi dai mie 5miul?" Atunci am realizat ca acea fisa este cu totul speciala era the 5 mii!!! (Acum se aud pe fundal cantece de cor, ceva de genul Aleluia) Deci, am 5 mii!!!
Dupa ce l-am luat pe dansul din gara si dupa multe alte intarzieri si nervi am plecat la petrecere (Party baby). Aici aventura. ztrebuia sa ajungem la Sindicate si subsemnatul stia ca la o intersectie trebuia sa facem intr-un fel da' nu mai stiam cum. Si am ajuns mult prea departe. cand sa ne intoarcem belea. Cica (dar Cica) nu se putea asa ca am luat-o aiure asi am mers, si am mers si am mers... Am ajuns, cica, in canta si, si... la Socola. Nu imi propusesem sa ajung prea repedce pe acolo, dar uite ca am ajuns. Am ajuns si la destinatie pana la urma iar acum am ce povestii de aventurile noaste, cu ia-o pe acolo, acolo unde ca la dragu nu am ochi la spate ca sa vad. Si sa stiti ca stiu care e stanga si care e dreapta, stanga e aia cu care scriu.
petrecera a fost super. Am ce povestii pe viitor. recunosc ca la inceput nu am vrut sa merg iar acum ma bucur ca ma fost. Vinul a fost bun iar berea un pic amara. s-a urcat acolo unde trebuie ca sa uit de principii si ca sa nu imi fie rusine. Tot ce pot spune pe blog (pentru ca nu vreau sa va schimbati parerea despre mine) este ca ma dor ingrozitor genunchii. Vor stii de ce doar cei ce au fost acolo si au vazut.
Ancush, stiu ca te enerveaza ce am postat acum pentru ca iar povestesc ce am facut dar a fost o seara mult prea tare si imi permit pentru ca... Am 5 mii!!!!
Tot aici mi-a venit si o idee pentru ce pot sa scriui pe blog. dar maine cand voi fii mai concret. ;).
Si inca ceva... ma gandeam cand intram in camin ce sa spun portarului. era prea tarziu pentru "buna seara" si prea devreme pentru "buna dimineata"
Pe curand...

marți, 6 noiembrie 2007

Vama, mai cosmetizata, mai urbana, dar aminteste de vechea vama

Nu am mers la Muse, la Deep Purple dar m-am bucurat de concertele, mici, studentesti, gratis
Mesaj in stilul lui Zuzu

Studentiada. Ziua 2. Concert Vama. In deschidere Adriana Rusu. Tipa care canta cu Tataee piesa NOi doi. Jenant, sincer, JENIBIL.
Urmeaza ceea ce era asteptat, Vama. Tudor Chirila , intr-o stare de zile mari. Arata bine, se vede ca iubeste. Piesele vechi au rasunat ca pe timpuri. Nu putea lipsea "Bed for love" noul lor single. Pe langa o melodie de pe noul album, ce a fost inspirata din relatia lor de dragoste, celalalte nu pre straluceau. Tot "Hotel Cismigiu", "NU am chef azi", ""V.S.T.", au fost cantate de studentii adunati. Atmosfera era incendiara. Parca nu simteai frigul (-4 grade), parca nimic nu mai conta, parca era vara. Show pe ...Domnule politist m-am turmentat... Frumos, dar lipsea ceva. Era o Vama cosmetizata, parca regizata. E Tudor plin de viata, dar parca era mai controlat. Oare a imbatranit? Oricum noi l-am ovationat, de fapt i-am ovationat. Stiu sa faca spectacol. Nu degeaba au fost chemati dupa ce au plecat si au mai cantat doua cantece printre care si "Vara asta". L-a inceput a incercat sa faca un pic de misto, fata de manelisti, un manifest, stricase piesa, dar isi revine repede si incinge atmosfera inainte sa plece acum de tot, cu toate ca toata lumea striga Vama din nou. Inghetasera, dadusera totul pentru public, un public ce zic, ca a fost pe masura lor.
Dar a fost o Vama fara "Vama Veche". Am tot asteptat piesa si am asteptat-o. Am crezut ca o vor canta cand s-au intors. Toti am asteptat-o. In schimb am avut o mostra de ceva. O noua piesa, de caterinca ce mie imi suna a combinatie de Taxi - Eutanasia si Zdob si Zdup cu un pic de umor ala Vama Veche. O piesa cu porcul ce nu vrea sa fie taiat de tataia pentru ca e european si vrea sa fie eutanasiat, sau sa petreaca Craciunul cu scroafa lui. Are sustinere din curte, gaina si in parlament, ceilalti porci.
Vama...
Se poate sa fie zi...
Se poate sa fie noapte...
Se poate sa fie vara...
La fel cum iarna poate fi.

Nisipul sa fie ud
Iar marea un pic amara
Nisipul sa zgarie lin
Iar marea sa fie murdara.

Vrei soare, soare iti dau
Sau pielea ti-e ruda cu luna
Pe stanci daca vrei te sarut
Sau in apa...mi-e totuna.

Sa pot sa te aleg dintr-o suta
In ochi sa ai inima mea
Sa-ncerc sa ma ascund de iubire
Dar sa nu te mai
Sa nu te mai pot uita

Iar noaptea sa ai pielea uda
Insetata sa tragi din tigara
Pe mare se aude sirena
Al tau san imi mangaie mana.

Povestea merge mai departe
Ca vantul din Vama Veche...
Eu nu pot sa mai continui
Caci eu mi-am gasit pereche.

Povestea merge mai departe
Ca vantul din Vama Veche...
Eu nu pot sa mai continui
Saruta-ma in ureche.

Am plecat la Vama Veche
Ca sa imi gasesc pereche
Am ajuns la Vama Veche
Si sunt apucat de streche
Stau pe plaja-n Vama Veche
Si-am sarutul in ureche
Doar pe plaja-n Vama Veche
Noi totï vom avea pereche.

Pe curand...

uuu, cichi cichi cichi, uuu

Da, fac ca trenu', si nu pentru ca sunt nervos ci pentru ca vreau sa vorbesc despre calatorii cu trenul. Am venit dimineata in Iasi ca de obicei cu Sageata. Doar ca in dimineata asta era s-o pierd. tadadada... Era aproape gol, nu ca lunea dimineata cand din bacau trenul e plin pe jumatate. Cred ca eram vreo 7 in tot vagonul. Perfect. Am pututt sa dorm pana la Roman cand a venit un "domn inginer" ce avea loc langa mine si m-a poftit sa imi iau geaca de pe scaun. Inca jumatate de ora de somn.Pascani. Aici s-a spart conducta. S-a umplut trenul. Asa ca am avut ce auzii. Bine ca nu a mai fost vreo bunica care sa imi povesteasca viata ei booooring. In fata mea domnul agent cu 4 liniute de politie cu domnu comandant mergeau la Iasi pentru a-l ajuta intr-o problema pe domnu agent. "Stai linistit ca se rezolva. Doar est omul meu si eu am cunostiinte la judeteana" Nenea agent respectos cu sefu care il ajuta i-a carat diplomatul si i-a adus ziare. Click si Cancan. Ziare serioase... Paralel cu mine era doamna contabila de CeAPeu. Mirosea a dulap de baba (adica a naftalina si miros inchis) si a calculat tot drumul niste chestii, intorcand cele trei foi pe care le avea de pe o parte pe alta, iar la sfarsit a trecut totul "pe curat", adica pe spatele biletului de tren. In fata dumneaei era mama panicata care isi suna fata sa vada daca s-a trezit, apoi daca s-a spalat, apoi daca s-a imbracat, apoi daca amancat si in final daca a plecat la scoala. Ea mergea la doctor. A sunat de trei ori doctorita sa-i spuna ca ajunge, azi si la ora 8 jumate, daca nu o deranjeaza.. Se intorcea intr-un fel cu spatele cand vorbea la telefon. Undeva mai in spate mai erau doi care vorbeau despre masini si de ce l-a lasat pe unul din ei masina si a trebuit sa vina cu trenul. Dar cea mai tare discutie se auzea de undeva din spate si era despre alegerile europarlamentarilor. Tot romanul face polititca, ca Moromete. Citisera ei prin ziare de unul si de altul, toti coruptii, mai ales aia de la "Renel" si de la "Asociatii". Cel supara pe povestitor era ca iar se aleg persoane care nu o sa faca nimic. Auzeam nume de partide, PSD, PNL, PD dar nu stiu exact la care era de bine sau de rau.
Traim intr-o societate balcanica. Peste tot vezi tot felul de persoane si auzi tot felul de discutii. Dar ce rost ar mai avea un drum cu trenul cand iti uiti castile de la telefo acasa si nu ai cum sa asculti muzica fara astfel de intamplari.
Pe curand...

luni, 5 noiembrie 2007

Mi-am facut cont si pe MySpace


Find me on MySpace and be my friend!

A manca

Am observat de ceva timp ca e o rusine sa mananci, ca acest act este redus de societatea in care traiesc la o nevoie fiziologica. Trebuie sa mananci in intimitate la fel cum te si caci. Si unde e arta? Parca exista arta culinara, parca mancatul fusese ridicat la rangul de bucurie a savurarii unei arte, arta gatitului.
Poata altundeva, nu aici... Daca ai nesimtirea sa mananci pe strada, ai mari sanse sa se uite lumea in gura ta, si nu de foame... Se uita ca si cum te-ai urina in public. Cum iti permiti sa manaci pe strada. Pe vremea mamei era rusinos sa te saruti pe strada, acest lucru e acceptat acum insa mancatul nu. Oare de ce? Ar exista o teorema, ce mi-a venit acum dar nu cred ca asta e motivul(stii ca de obicei cand nu gasesti motive plauzibile inventezi de dragul de a avea o explicatie). Poate ca daca mananci pe strada aduci o ofensa bucatareselor si bucatarilor prin faptul ca mananci o gustare sau produse de fast food, produse ce nu necesita un ritual de mancare, produse barbare. Dar... traim intr-o era in care "time is money" si nu ne mai permitem luxul sa mancam de 3 ori pe zi la masa, sa pierdem timp cu asa ceva asa ca mai luam gustari si pe strada cand ne deplasam dintr-o parte in alta.
Problema aceasta este doar in partea estica a Europei. Nu cred ca daca mananci pe strada in Londra sau Paris pe strada se uita cineva la tine lung, de fapt nici in Bucuresti, Doar pe aici prin Moldova...
Dar mie nu imi pasa la cum se uita
Pe curand...

duminică, 4 noiembrie 2007

Taxi

Am o mare probleam cu taximetristii. Si nu ca sofer, ci ca pasager, client. Daca te urci intr-un taxi si soferul e batran posibil sa te bata la cap cu problemele administratiei locale sau de ce nu sa faca politica. O sa zambest politico si o sa spui da din cand in cand. Daca ai tupeul si te urci intr-un taxi cu un taximetrist tanar exista mai multe variante. Partea buna e ca o sa ajungi la timp, pentru ca merg foarte repede dar... ori o sa asculte manele, rar clubbing, ori o sa injure tot drumul, o sa scuipe, spurce... ori o sa claxoneze gagicile de pe strada sau soferii ce nu ii lasa pe ei sa treaca. Nu o sa le convina niciodata ca nu ei au prioritate si o sa faca un pomelnic tuturor care nu vad ca el este jupan si are client. El nu sa comunice de loc cu tine, doar la inceput cand ii spui destinatia si la sfarsit cand iti spune cat face.
Am urcat odata intr-un taxi si soferul era femeie. Am crezut ca o sa fie misto. A fost intereant. Era foarte nervoas, suparata dar nu spunea nimc cu voce tare. Vacea incantatii cred, nici macar muzica nu asculta cu toate ca avea un super casetofon cu mp3.
Oare cand o sa ajungem in stadiul de normaliate in educatie, cand taximetristii vor fii la locul lor, cand tarifele vor fi si ele mai normale sau cand ne vom permite sa mergem mai des cu taxiul?
Pe partea cealalta, sa fii in trafic ca sofer si sa fii stresat de un taximetrist, nu mai vorbesc...
Sunt un rau necesar, cred... O categorie aparte de oameni, o clasa sociala, cred... Dar e bine sa ai un prieten taximetrist, asa am auzit...
Pe curand...

Translate

Faceți căutări pe acest blog

Scriu despre:

japonia (462) carte (227) de-ale mele (176) Facultate (123) filme (108) mancare (85) seriale (79) EU (64) scoala (64) muzica (60) oameni (49) prieteni (49) blog (48) excursie (44) Bacau (41) Iasi (41) Romania (40) funny (37) teatru (36) tv (31) bucuresti (29) Coreea (25) playlist (20) facebook (17) sesiune (17) internet (14) sarbatoare (14) copilarie (12) fashion victim (12) iPhone (12) natura (12) romani (12) politica (11) vacanta (11) Ghibli (9) camin (9) jurnal de calarorie (9) leapsa (9) opinii (9) proza (9) telefon (9) constructii (8) dincolo de metropola (8) literatura (8) transport (8) tren (8) familie (7) fotografie (7) kinki (7) presa (7) traditii (7) google (6) tehnologie (6) 1 mai (5) Atena (5) deviantart (5) iarna (5) petrecere (5) photoblog (5) presesiune (5) prostie (5) psihologie (5) viata (5) Pishinau (4) cadouri (4) cultura (4) despre mine (4) mare (4) poezie (4) raceala (4) servicii (4) Craciun (3) aniversare (3) autocunoatere (3) criza financiara (3) dentist (3) kamakura (3) liceu (3) nikko (3) timp liber (3) yokohama (3) banc (2) capitan planet (2) desene (2) la multi ani (2) memorial (2) metrou (2) obiceiuri (2) postmodernism (2) prietenie (2) prosti (2) scris (2) societate (2) taxi (2) Disneyland (1)