Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din februarie, 2013

Din nou despre rasismul in Japonia

Acum aproape un an scriam un articol despre rasismul in Japonia. La momentul respectiv articolul a ridicat cave polemici intre mine si alti studenti romani ce se aflau aici la studii. Eu eram pozam in victima, mie mi se parea ca exista rasim pentru ca nu eram destul de social
Uite ca la aproape un an, apare un caz concret.
Miki Dazaki e un american de origine japoneza ce a venit in Japonia in 2007, a devenit profesor de engleza si a incercat sa cunoasca tara ce a fost casa parintilor sai. Insa dupa ce a avut o lectie despre rasism in japonia, lectie in care a vorbit despre faptul ca japonezii ii numes pe  "bakachon camera"o camera foto usor de folosit ceea ce se poate traduce in camera pe care si prostii de coreieni o pot folosi.Aa fost dat afara de la scoala. Initial intreba elevii daca sunt de parere ca Japonia este o tara rasista si primea cateva raspunsuri pozitive. Apoi a inceput sa le explice de ce este asa si elevii au inteles. Conducerea scolii a laudat actiunea pro…

Fusilini cu ton, somon si creveti

De la momentul in care am gatit melcisorii cu somon, pana la momentul la care am gatit reteata asta s-au intamplat doua lucruri ce m-au convins sa revin la o reteta de paste.
1. Bucatarel mi-a dat ideea sa folosesc ton si creveti pe langa somon;
2. Am gasit la un magazin cu produse occidentale un sos de rosii cu busuioc, numai bun pentru paste, la un pret foarte bun. Prost sa fii si sa nu-l fi luat cand era la oferta aia.
De data asta am folosit fusilini. Melcisorii nu s-au potrivit si am cautat un fel de paste scurte (nu mai repet povestea cu de ce scurte) ce sa nun aiba gaura inauntru, alea sunt bune cu branza. Tot ce am gasit la magazin au fost aceste fusilinii micute de tot ce mi s-au parut interesante si usor de pregatit pentru ca aveau timpul de fierbere 2 minute.
Toata lumea stie cum se fierb pastele asa ca o sa prezint doar sosul. Am pus la inmuiat niste ceapa cu putin ulei, apa, sare si sos de soia.
Cand ceapa s-a inmuiat am adaugat sucul de rosii cu busuioc.

Cina Coreana

Colega noastra de laborator, Namyi, ne-a promis de un an si ceva o cina coreana. In sfarasit, dupa atata timp ne-am inalnit si noi in apartamentul lui Hakan, pentru acea cina, la sfarsitul saptanii trecute.
Incep prin a spune ca am facut o pasiune pentru apartamentul lui Hakan, un apartament cu doua camere, la etajul 10, intr-o cladire noua de locuite din Ikebukuro. Un balcon mare de unde se poate vedea peisajul urban si Tokyo Skytree, la 5 minute de statie si 7 minute de facultate cu metroul. Deci cine zice ca banii nu aduc fericirea, nu au vazut privelistea de pe balcon.
Apoi mancarea. Am mancat de doua ori la un restautant corean de langa facultate si am zis ca nu ma mai duc niciodata. Scump, fara gust si prea picant. Sincer nici nu prea eram incantat de aceasta cina, insa era o masa moca, si eram curios sa vad apartamentul nou al lui Hakan.

Printing Museum Tokyo

Am fost la muzeul primei tipografii din tara, la  Targoviste cu cativa ani in urma iar cand eram in scoala generala am fost cu domna invatatoare la tipografia din Bacau(pentru cei ce nu stiu unde era tipografia, aceasta se afla pe Mioritei, acolo unde acum se afla Billa) insa nu m-am simtit atat de bine ca la muzeul Iprimariei din Tokyo. Avem mult de lucrat la acest capotol si trebuie sa schimbam conceputul de muzeu in Romania. Asa cum am trecut de la librarii in care librarul era in spatele tejgelii si avea acces la carte, la librarii in care poti sa frunzaresti o carte, asa trebuie sa facem ca muzeele sa fie atractive. Daca intreb un tanar cand a fost ultima data la un muzeu o sa-mi spuna ca odata cu scoala sau cand a fost in alta tara, si asta pentru ca muzeele noastre sunt prafuite si plictisitoare. Da, ne trebuie bani pentru asa ceva si nu avem bani pentru spitale, insa asta e un domeniu in care niste fonduri Europene ar face bine. Dar cine sa faca proiecte cand trebuie sa scrii…

Tokyo Gas "Gas Museum"

Oricat de tare m-as supara pe Japonia, oricat de multe ori m-as lovii de evenimente ce imi spun ca e o tara inchisa, cu mentalitati vechi si nepritenoasa, apar momente ca cel de la Muzeul de Gaz, cand ma intragostesc din nou de Japonia.
Saptamaa trecuta marti, joi si vineri am avut liber pentru ca au fost examenele de admitere. Pentru joi aveam planuri mari. Vroiam sa merg pe un munticel din Saitama unde infloresc niste flori in februarie. Dar n-a fost sa fie si atunci mi-am zis ca trebuie sa ajung la Muzeul gazului, ca tot e undeva prin zona caminului. De muzeu stiam pentru ca in statie exista o reclama la el, iar apoi am vazut pe site-ul companiei de tren. Acolo au o aplicatie ce iti arata ce poti vizita in jurul unei statii de tren. Cu putin ajutor de la Roman si Alex mi-am dat seama unde e, si dupa ce am pus adresa pe google maps, mi-am dat seama ca e mai usor sa plec pe jos din camin pana acolo, decast sa merg pana in statie, si sa iau de acolo un autobuz. O plimbare buna de 20 d…

Cismigiu et Comp

Cred ca orice carte isi are un public tinta. Nu poti sa zici ca o anumita carte e pentru toata lumea, insa nici nu poti sa cataloghezi publicul tinda doar dup criteriul varstei. Harry Potter e citita cu drag de cititori de toate varstele, carora le place fantasticul. Insa unele carti au ca public tinta un public de o anume varsta. Asa este si in cazul romanului lui Grigore Bajenaru- Cismigiu et Comp.
La varsta aceea aveam alte placeri literare si cartea asta mi-a scapat. Nu e o capodopera a literaturii romane, insa e o carte ce e bine sa fie cititata la varsta ei.
Grigore Bajenaru mi se pare ca stie usor pueril, frazarea este simpla, limbajul e relativ simplut, insa scrie bine. Aventurile pe care tanarul Bajenaru le-a avut in liceu (pe vremea cand liceul avea 8 clase) imi aduc aminte de prostiile pe care le faceam si noi cand eram in liceu. Am insa impresia, ca de la genratie la genratie, astfel de activitati sunt uitate iar elevii din ziua de azi chiulesc fara sa se chinuie sa inven…

Onigiri

Am avut o discutie cu cei de acasa, pornind de la pastele mele cu somon. Aici somonul e relativ ieftin, in schimb in Romania e foarte scump, deci nu e ceva ce ai manca in fiecare zi. De aici am ajuns la pufuleti si covrigi. Mi-e pofta de pufuleti (si sper sa nu uit la primavara sa o rog pe mama sa imi puna in pachetul de Pasti) dar si de covrigi. Acasa, cand nu ai timp sa mananci ceva, iti iei cativa covrigi pe sfoara si te-ai rezolvat. Mai ales ca acum 4 ani a avut loc boom-ul ala de simingerii, si gasesti cate una la fiecare colt de strada. Aici nu e asa, si cum japonezii folosesc orezul in loc de paine, exista si la ei o gustare pe care sa o mananci repede si sa-ti tina de foame, pe post de covrigi. Pentru mine, acest inlocuitor e Onigiri.
Onigiri sunt niste gustari din orez, in forma triunghiulara, circulara sau patrata, ce sunt de obicei invelite intr-o foaie de nori (un tip de alga) si pot fi umplute cu diferite lucruri. Preferatele mele sunt cele umplute cu ton cu maioneza sau…

Incepatorii si batranii + castigatorul

Acum o saptamana porneam un concurs, in care intrebam ce inseamna un semn ce se pune pe masinile japoneze. Nu ma asteptam sa am aratea raspunsuri dar ma bucura faptul ca lumea a cautat pe net raspunsul pentru a primii o carte electronica in dar.
Acum a venit momentul sa dau raspunsul corect si sa anunt castigatorul.
Semnul prezentat era semnul de incepatori. In Japonia acest semn se pune pe masini timp de un an, la fel ca la noi, insa se prinde cu o ventuza pe geamul din fata si se lipeste pe portbagaj, in spate. Mai impresionant decat acest semn, mi se pare semnul pentru batrani. Sincer, de cate ori s-a schimbat legislatia la noi, nimeni nu s-a gandit sa puna acest semn de avertizare. E un lucru firesc ca la batranete sa fii mai incet in  rectii si acest semn ii face pe participantul la trafic sa fie mai atent la reactiile celui ce are acel semn. Posibil, insa ca la noi batranii s-ar simtii ofuscati cand li s-ar cere sa poarta acel semn, pentru ca poporul nostru este un popor de egoi…

Melcisori cu somon

Zilele trecute mi se facuse pofta de paste cu ton. Toata lumea stie reteta, e simpla si eficenta. Insa am intamplinat niste probleme la supermarket: nu mi-am dat seama care e conserva de ton (scria doar in japoneza) si nu am gasit bulion, iar mie sucul de rosii nu imi place sa-l pun decat in supa de rosii sau sa il beau. Asa ca am improvizat si am cumparat o conserva de somon, pentru ca era singura conserva in engleza,  ce nu avea boade de porumb sau sos de maioneza iar in loc de bulion am folosit sos de soia cu legume.
Reteta e ususoara si pastele au iesit foarte bune:
Pentru paste: se pune apa cu o picatura de ulei de masline si sare la fiert. Cand apa fierbe se pun pastele peste, se acopera si se lasa sa fiarba durata ce scrie pe ambalaj. Eu mi-am cumparat melcisori, insa nu cred ca au fost cea mai buna alegere, cred ca spiralele ar fi mers mult mai bine. Apropo, sunt fan paste scurte in forme multe si nu pentru ca e motto-ul Pambac, ci pentru ca mi se par mai practice. In camin am…

Fifty Shades of Grey

De ce cititi o carte?
Eu citesc de curiozitate. Sunt curios cum scrie un nou autor, sunt curios ce-a mai scris un autor pe care l-am mai citit sau sunt curios cum continua o poveste pe care am citit-o in trecut. Da, sunt curios. Mi se zice mereu: "Horea, curios mai esti!", "Horea, curiosii mor repede!". De asta am citit si Fifty Shades of Grey, de curiozitate. Eram curios sa vad ce e cu seria de carti care a intrecut la vanzari cartile din seria Harry Potter, eram curios cat de sexy poate sa fie un roman iubit de nevestele disperate, eram curios ce e atat de special la cartea asta ca se vorbeste despre ea peste tot: in filme, seriale, emisiuni tv, bloguri, ziare, etc. Eram curios cum e scri un roman ce ar fi putut fi usor publicat in colectia "Love Plus" - colectie de romane a la Sandra Brown ce se gaseau de vanzare, imediat dupa revolutie, la tarabele de ziare.
Romanul e usor de citit iar povestea e destul de intriganta. Sunt curios cum o sa se termine t…

Ce sa faci in caz de cutrenur- filmulete educationale din Japonia

Multumesc Raluca pentru filmulete. O sa mearga bine cu viitorul nostru proiect :)
Va recomand sa vedeti filmuletele de mai jos. Cu toate ca e facut pentru zona Sendai din Japonia, informatiile prezentate se aplica peste tot, in caz de cutremur. Principiul de educare in Japonia, in caz de cutremur e: Daca stii ce sa faci in caz de cutremur, nu ti-e frica si te descurci. La noi nu prea exista asa ceva, nu inveti mai deloc ce si cum in caz de cutremur. Imi doresc mult ca in viitorul apropiat sa fac un astfel de proiect in Romania, proiect ce sa fie implementat, insa asta e o alta discutie.
Pana atunci. urmariti filmuletele de mai jos.
Primul filmulet vorbeste despre masurile pre-cutremur. Stiu ca in Romania nimeni nu se gandeste la asa ceva, si nimeni nu ia masuri pentru un lucru ce e posibil sa se intample candva, insa e bine sa le stiti si sa intelegeti de ce Japonia e atat de pregatita in cazul dezastrelor naturale.

Al doilea filmulet vorbeste despre masurile pe care trebuie sa le ie…

Incep examenele de admitere la facultate in Nishiwaseda

V-am mai spus ca de doua saptamani este vacanta insa pentru ca sunt student la master, ceea ce aici inseamna ca sunt si cercetator, nu am vacanta. In mai putin de o luna plec pentru 5 zile in regiunea Kinki (Kioto, Osaka, Nara si Kobe) dar pentru asta a trebuit sa imi cer voie de la prof. Insa Kinki nu o sa fie singurile mele zile departe de laborator. De sambata au inceput examenele de admitere la facultate asa ca marti, joi si vineri sunt liber. Pentru ca examenele sa se desfasoare sigur campusul e inchis. Si asa campusul e in hibernare, din patru magazine mai sunt deschise doua iar din doua cantine e doar una deschisa. Anul trecut nici nu am stiut ca una din cantine e deschisa pentru ca am fost acolo doar de doua ori, insa saptamana trecuta am observat ca e deschisa. Asta e un lucru bun pentru ca m-am saturat de mancare tailandeza, chinezeasca, indiana si japoneza-italiana.
Daca sambata accesul in campus a fost interzis, pentru zilele de marti, joi si vineri se poate intra, daca a…

Noi tehnologii in demolare

Am gasit filmuletul perfect care sa defineasca ceea ce ma intereseaza pe mine acum: Japonia si ingineria civila.
Filmuletul prezinta o noua metoda de demolare, curata, silentioasa si ecologica ce este recomandata la demolarea zgarie-norilor, folosita pentru prima data in Japonia, la demolarea Hotelului Grand Prince.
Cladirea construita in 1980 si proiectata de Kenzo Tange (unul din cei mai mari arhitecti ai secolului XX) era inalta de 30 de etaje si realizata din structura metalica a fost inchisa in martie 2011 pentru demolare. Cu toate ca era inchisa in momentul marelui cutremur, cladirea a adapostit sinistrati din zona Fukushima.
Demolarea unei cladiri mai inalte de 100 m nu este o treaba usoara. Ele pot fi aruncate in aer prin explozie sau implizie insa metoda e destul de riscanta intr-o zona aglomerata si in acelasi timp este foarte murdara. In Tokyo terenul este foarte scump si de aceea nu prea exista spatii libere iar o asta de metoda ar fi fost periculoasa dar si nesanatoasa. …

Fashion Victim (8)

Mai mult ca sigur acesta e ultimul articol din categoria Fashion Victim si asta nu pentru ca am vazut tot ce se putea vedea, ci pentru ca am o problema cu telefonul. Am avut telefonul cracuit, si nu numai pentru a-mi instala apicatii moca sau pentru a avea noi functii interesante, ci pentru ca in Japonia iPhone-urile, ca toate telefonele au sunet la camera, indiferent ca esti pe silentios sau pe un alt profil. Sunetul la camera nu se poate scoate pentru ca exista obsedati sexual ce pozeaza pe sub fustele femeilor. Cum nu exista jailbrak pentru iOS 6.11 la iPhone 4s si nici nu se stie cand sau daca o sa apara, telefonul meu face "click" la fiecare poza. Nu renuntat eu la jailbrak si nu ii faceam update la soft daca nu imi murea telefonul acum doua saptamani.
Noroc ca am mai avut trei exponate prinse in faunza urbana pana la momentul respectiv.
Tipul din imagine nu m-a "impresionat" numai cu poncho-ul din plus mov, cu modele de iarna, ci si cu faptul ca era incaltat…

Diverse cu un concurs

1.Am invatat in facultate despre Dumul Critic.
"Drumul critic se refera la o succesiune de activitati ce trebuie completate la timp pentru ca intregul proiect sa fie terminat dupa program. Daca data finala a proiectului a fost depasita inseamna ca cel putin o activitate critica nu a fost terminata la timp. Intelegerea succesiunii activitatilor critice este importanta pentru a stii unde dispui de flexibilitate in cadrul proiectului. Se prea poate ca o serie de activitati sa intarzie insa intregul proiect sa fie terminat la timp deoarece activitatile nu erau critice. Pe de alta parte daca proiectul ramane in urma atribuirea activitatilor non-critice de resurse suplimentare nu va contribui la terminarea proiectului inainte de termenul limita. 
 Drumul critic poate fi calculat numai daca la toate activitatile le-a fost determinata succesiunea. Drumul critic se bazeaza pe intelegerea succesorilor si predecesorilor fiecarei activitati. Daca activitatile nu sunt ordonate drumul critic …

Trei filme, un documentar si un serial nou

Ramasaesem dator cu un film din cele nominalizate la Oscar. The Master are trei nominalizari: Cel mai bun actor in rol principal, cel mai bun actor in rol secundar si cea mai buna actrita in rol secundar.
Filmul il prezinta pe un veteran al Celui de-al doilea razboi mondial ce incearca sa se adapteze la viata de dupa razboi. Acesta il cunoaste pe un filozof si scriitor, lider al unei miscari filozofice numite Cauza, miscare ce este destul de controversata si catalogata de unii ca un cult. Acesta devine membru al miscarii si incepe sa mearga peste tot prin America cu familia liderului, devenind protejatul acestuia.
Cu toate ca filmul are ingredinetele bune: o miscare ce este catalogata ca si cult, si un personaj principal chinuit si ciudat, mi s-a parut greoi, static si usor plictisitor. Poate modul in care a fostregizat, pentru ca altfel e un film bun, interesant, chiar ciudat. Noul val de filme de la Hollywood e destul de interesant. Chiar imi place ce se face acum acolo, in materie…

Vita in sos de soia cu bambus, ardei si ceapa

Ideea pentru reteta asta mi-a venit in momentul in care am vazut in supermarket, unde e bambusul. Lastarii de bambus imi plac foarte mult insa niciodata nu ii vazusem prin supermarket si nici nu stiam cum se gatesc. Pana cand am descoperit ca sunt vidati, fierti in suc propriu, si decis sa gatesc ceva ce sa includa acest ingredient.
M-am gandit la un fel de mancare chinezesc (unul din preferatele mele), insa in loc sa folosec carne de porc, am folosit vita si nu am taiat carnea betisoare pentru ca nu sunt in stare de asa ceva. Pentru reteta am folosit: ardei verde taiat betisoare, ceapa taiata felii maricele, bambusul taiat betisoare si fiert- cumparat din magazin deja preparat, muschi de vita si sos de soia ( in momentul in care eram la raionul de legume, am si gasit un sos de soia ambalat special pentru acest fel de mancare).

Sunshine 60

Sunshine City este primul complex de tip oras in oras construit in Tokyo. Complexul a fost inaugurat in 1978 pe locul fostei inchisori Sugamo. In mijlocul complexului troneza zgarie-norul Sunshine 60, o cladire inalta de 240 de metri, si 60 de etaje, ce contine un mall, un muzeu de istorie orientala, planetariu, acvariu si un observator aflat la ultimul etaj.
Observatorul este unul din cele 6 observaotare din Tokyo si al patrulea pe care l-am vazut, dupa Tokyo Tower (observator la 150 m), Cladirea Guvernului Metropolitan (202m) ziua si seara, si Roppongi Hills (218 m) si cel mai inalt pe care l-am vazut pana acum in Tokyo. Mai am de vazut observatorul din cladirea Worl Trade Center (163 m) si Tokyo Skytree - cel mai inalt turn din lume si a doua structura ca inaltime din lume (observator la 350 si 450 m). Pe langa astea am mai vazut observatorul din Yokohama (273 m) si cel din Nagoya Tower (1803m).
Cladirea Sunshine 60 a fost cea mai inalta cladire din Asia, pana in 1978 si din Tokyo…

Degete mici

Am zis sa-i mai dau o șansa lui Filip Florian, după ce ultimul sau Roma, Toate Bufnitele, nu m-a impresionat pentru ca era greu de citit. Autorul se arunca in fraze lungi, ce uneori se întins pe o pagina, fraze greu de urmărit. E de admirat maestria cu care face asta dar mi se pare ca are de pietdut.
Degete mici este romanul sau de debut, roman premiat de Uniunea scriitorilor si tradus in limbi de circulație mondiala.
Tema romanului îmi place mai mult decât tema din Toate Bufnitele insa e la fel de greu de urmărit. Elementul principal al romanului e descoperireaunei gropi comune, intr-un castru roman, intr-un mic orașel-stațiune de munte. In jurul acestui eveniment local, ne sunt prezentate povestile unor locuitori ai orașului, ce nu prea au de-a face unul cu altul insa sunt implicați mai mult sau mai puțin in povestea cu osemintele.
Îmi place mult cum își alege titlurile. Filip Florian spunea ca a fost mult timp in căutarea titlului perfect. Asta i-a reușit din prima, sa aleagă un…

30 Rock

Au avut americanii odata un serial de comedie bun: umor inteligent, ironie si situatii hilare. Ghinionul a fost sa fie produs de NBC, post ce in ultimii ani e in cadere libera. Tina Fey e genialal iar distributia a fost buna. Ideea show-uli: despre culisele unei televiziuni, ironizand tot ce se intampla. Nu o sa mai fie asa ceva curand, nici macar Episodes nu e atat de bun, cu toate ca e pe cablu ci cam are aceasi idee, si e produs de englezi.
S-a terminat, e un episod in istoria serialelor americane si imi pare bine ca am gacut parte din acest episod. La revedere Liz Lemon, la revedere Jack Donaghy. Pam pa Jenna si Tracy si mai ales la revedere Kenneth Parcell.
O sa va duc dorul. Nu mai am niciun serial pe care sa il vad episod dupa episod fara sa ma pot oprii dupa ce s-a terminat un sezon. Tina, sper ca noul tau proiect sa fiel la fel de bun, abia il astept.
Alec Baldwin rolul tau din serial m-a facut sa imi placa de tine dupa ani intregi in care nu puteam sa te sufar, genial perso…

A venit din nou sfarsitul de an scolar in Japonia

Marti am avut o senzatie de deja-vu cam toata ziua. Era momentul in care se sustin tezele de licenta si de dizertatie in laborator. Totul a fost aproape la fel ca anul trecut, doar ca anul asta am stiut sa beau cu masura.
Anul asta s-a intamplat cu trei zile mai inainite si a fost pe dos. Anul trecut dimineata s-au prezentat tezele de master iar dupa-masa cele de licenta, acum a fost invers.
Prezentarile de la licenta s-au tinut in cladirea unde are proful biroul, in sala de protocol de la ultimul etaj, la fel ca aul trecut. Am ramas din nou surprins de tinuta studentilor. Nu o sa uit niciodata cum la licenta eram cu totii la costum, aranjanz plansele pe panzele alea nenorocite, cu ace de siguranta, pe o caldura de nedescris. Studentii de ieri erau in trening si in crock-si. De data asta a fost o prezentare comuna, ceea ce cred ca o sa fac si eu cu Hakan in vara. Dupa prezentare proful a comentat teza, si a tras concluzii. Nu e formal, sunt toti membrii acolo si e o discutie prieteno…

Hokkaido Stew Cream

E deja obicei ca duminica sa imi gatesc ceva, iar de la o vreme incerc tot felul de retete japoneze, asutat de tot felul de semipreparate. De data asta este vorba de o tocanita crema cu branza si lapte specifica insulei Hokkaido. Eram in supermarket, la raftul de curry cand am vazut asta. Initial am crezut ca e un Curry alb insa apoi am aflat ca e altceva.
Deci, pentru a putea face reteta am folosit pe langa indredientele ce pot fi gasite oriunde, calup  de branza, gen calupul de curry, si ca sa fie mai Hokkaido, am folosit lapte din acea zona:
Pe langa asta, ingredientele necesare au fost: un morcov, un sfer de ceapa (cepele japoneze sunt mari cat un mar), trei cartofi, broccoli si 350 de grame de pulpa de pui taiata bucati mici.

17 luni

A mai trecut o luna, o luna frustranta in care nu am facut mare lucru. Ideea era ca luna asta o sa supravehez la examene si o sa fac niste bani in plus, dar din cauza unor greseli nerecunoscute de cei de la facultate. Asa ca nu am facut mai nimic la scoala, am pierdut timpul aiurea asa cum o pierd si japonezii din laborator, ce se fac ca mimeaza munca.
Weekendurile mi le-am petrecut cu mici iesiri: fie ca am vizitat cateva muzee, fie ca am fost la ambasada sau am revazut prieteni vechi.
Acum cateva zile am aflat ca ma despart de cineva mai repede decat credeam. Pe Pushkar nu l-am mai vazut din octombrie pentru ca drumurile noastre s-au despartit dupa ce el s-a mutat din camin. Insa stiam ca daca am chef sa ma vad cu el, e tot timpul. Duminica a venit in camin sa ma vada. Aveam o banuiala ce s-a dovedit a fi adevarata. Dupa 3 semestre de chiul a realizat ca nu i se potriveste ce face si s-a retras de la scoala. Saptamana viitoare pleaca in India unde o sa stea o saptamana, apoi in Isr…

O zi frumoasa de vineri

Parea ca iarna e un episod de mult uitat in Tokyo. Saptamana trecuta au fost maxime de 11-12 grade, ajungandu-se vineri la 14 si sambata chiar la 20 insa astazi temperatura a scazut la 4 grade si e lapovita si ninsoare. Totusi nu pot sa imi imaginez zapada din Romania, ninsori abundente si crivat, nici nu stiu cum o sa ma reobisnuiesc cu asa ceva dupa doi ani de ierni mai moi.
Vineri am chiulit de la scoala, adevarul e ca nici nu am ce sa fac. De lucrat e de lucrat insa nu vreau sa fac toata treaba de unul singur, in timp ce colegul meu de proiect face bani supraveghind la examene. Si logic, ca de fiecare data cand am lipsit de la scoala, sensei a sunat. Ce facem, cum merge treaba... Am trecut si peste aia repede cu toate ca imi datea inima ca la nebuni cand i-am vazut numele pe afisajul telefonului si am plecat in oras ca era planificat sa vad doua expozitii. Inainte sa plec mi-am luat camera foto si m-am gandit daca sa imi iau trepiedul sau nu. La ce imi trebuia? Oricum eram sigur c…

Ivan - Mircea Eliade

Nu stiu cum mi-a scapat nuvela asta cand am facut maraton de Eliade in clasa a 9-a, dar ma bucur ca s-a intamplat asa. Altfel nu  aveam sansa sa il redescopar pe Eliade, ce ramane scriitorul meu preferat.
Textul a fost publicat initial in 1977. Alte informatii nu am gasit. Pe wikipedia nu apare, pe goodreads a trebuit sa o adaug eu... Pare asa invaluit in mister. Parca mi-a fost sa il gasesc. Am gasit texul asta pe net, l-am transfomat din pdf in mobi pentru a vedea cum merge programul pe care il instalesem, am pus cartea in kindle si am uitat de ea. Acum cateva zile, m-am uitat prin ce carti am in dispozitiv si am gasit-o. A fost un semn. Era momentul sa o citesc. Am devorat-o in doua drumuri cu trenul si in timp ce o citeam mi-am adus aminte de adolescenta si de noptile petrecute citind Eliade.
Tema razboiului e una din temele abordate cu succes de scriitorii nostri. Pe timpuri scria despre asta, acum scriu despre Comunism. Razboi si fantastic e ceva nou, e ceva de doar Eliade pute…

Cocalarul de la 2

Asa cum romanii nu suporta sa fie numiti tigani sau se aprind cand aud "Romania cu capitala la Budapesta", asa si japonezii o iau razna cand sunt numiti chinezi. Si ii inteleg. Cand vezi unul galagios, murdar, nesimitit, stii ca e chinez. Dar nu sunt toti asa, eu am cativa prieteni chinezi pe aici si sunt cu bun simt si educati, insa sunt de familie buna. Asa se intampla cand sunt multi, nu se educa toti.
In articolul de azi o sa va povestesc despre un chinez din camin, un cocalar de clasa. Pima data l-am observat prin primavara, odata cu semestrul al doilea aveam cam acelasi program si plecam cam in acelasi timp din camin. Purta niste pantaloni stramti bej si camasi inflorate descheiate pana aproape de buric. In gura avea o tigara cu un filtru din ala lung din lemn. La ochi ochelari de tip aviator aurii. In picioare Ț-uri (pantofi cu varf ascutit) din imitatie de piele de crocodil. Portofel Lousi Vuitton si freza a la Elvis. Radeam de unul singur cand il vedeam. Merge plin…

Ce filme am mai vazut

Nu stiu ce se intampla cu serialele pe care le urmaresc dar luna asta a fost cam o saptamana da, una ba. Asa ca iarasi am avut timp de cate un film inainte de culacare. Si am cam dat-o in bara cu unele, bazat de recenzii sau recomandari de la prieteni. Ce-i drept, sunt subiectiv si acest articol va oglindii parerea mea despre filmele pe care le voi prezenta.

1. Skyfall. Am ateptat atat sa il vad, ca trebuia vazut la o calitate buna. Un astfel de film fie il vezi la cinema, fie la calitate superioara.
 Primul Bond cu Danile Craig ce mi-a placut. Nu imi placea de asta pana acum. Cand am vazut primul Bond cu el am zis ca nu se potriveste deloc. Are fata de rachetz rus nu de serviciile secrete britanice, plus ca tinea neaparat sa isi arate muschii si curul ca o tarfa ieftina in fiecare film. Noroc ca am vazut intre timp Girl with The Dragon Tattoo si atunci a inceput sa imi placa de el. Cam tarziu, nu? Avand in vedere ca nu se stie daca se va mai face prea curand un Bond. Casa de producti…

Fanta in Japonia

Dupa succesul articolului despre Pepsi, m-am gandit sa scriu un articol despre Fanta, alt suc ce are parte de editii limitate si sezoniere in Japonia. Cred ca am ratat cateva sortimente, in primele doua luni, cand nu aveam telefon si nu faceam poze la tot ce mi se parea altfel, dar si asa, am cateva sortimente ce vor srarnii curiozitati.
Trebuie sa spun ca in Japonia cel mai popular sortiment de Fanta nu e cel de portocale, ca la noi, ci cel de struguri rosii. Ceea ce la noi se numeste Fanta Madness, se numeste aici Fanta Grape si e sortimentul ce se vinde peste tot. De exemplu, daca iti iei fanta la Macu Donaldu, il primesti pe cel de struguri. Fanta de portocale e chiar greu de gasit. Am cautat zilele astea sa cumpar unul dar nu am gasit in drumul meu.


Se pare ca exista viata dupa Harry Potter

Acum cinci ani si cateva luni terminam de citit ultima carte din Seria Harry Potter. Ramaneam nostalgic ca odata cu terminarea cartii se termina si o frumoasa etapa din viata mea. Dar se pare ca exista viata si dupa Harry Potter. G. Norman Lippert, un fan al seriei Harry Potter a lansat cu cativa ani in urma o serie de romane ce urmaresc aventurile lui James, baiatul cel mare al lui Harry, la Hogwards. Romanul a fost lansat online, pe site-ul autorului iar apoi a fost preluat de goodreads si facut disponibil, gratuit in format pdf, epub sau mobi.
Lippert povesteste ca a inceput sa lucreze la seria de romane dupa ce copii lui au ramas dezamagiti ca nu mai exista nicio carte Harry Potter. Dupa ce a terminat primul roman, l-a trimis autoarei seriei originale si i-a cerut parerea. Aceasta a fost de acord cu publicarea romanului online, si a recunoscut oficial seria ca o serie de fan. Am pornit increzator la citit, cu toate ca era primul roman pe care il citesc integral in engleza. Mi-a f…