Treceți la conținutul principal

La teatru (4): Zelul Macelului


Nimanui nu ii place sa se futa pe Tatal Nostru. Asta este replica dura din piesa, replica pentru care doamna de la agentie ne-a spus sa nu mergem la piesa. Insa am riscat si s-a meritat pe deplin.
Am ales piesa aceasta pentru ca era una din piesele jucate la Sala Studio "Teofil Valciu", sala in care nu vazusem inca niciun spectacol.
Zeul Macelului este o piesa scrisa de cea mai in voga dramatrurg francez al moemntului, Yasmina Reza, dramaturg ce aprimit premiul Tony pentru cea mai buna comedie de pe Brodway in 2009 si premiul Laurance Olivier pentru cea mai buna comedie, tot in 2009. In premiera nationala, piesa s-a jucat pentru prima data, la Teatrul National din Iasi, pe 27 martie 2010, de Ziua Mondiala a Teatrului, regizata chiar de directorul TNI Cristian Hadji - Culea.
Comedia prezinta doua familii din Paris ce se intalnesc pentru a discuta despre ceea ce s-a intamplat intre copii lor. Unul dintre baieti l-a lovit pe altul, cu un par in gura, spargandu-i doi dinti pentru ca nu a fost primit in gasca si pentru ca a fost facut turnator. Pornind de la o intalnire amiabila, ce parea ca duce spre o prietenie, totul se transforma intr-un raboi de onoare a copiilor, a familiilor, apoi un razboi in interiorul cuplului si chiar intre sexe.
Este inca o piesa pe care o recomand cu drag.

Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...