Odiseea cantinei din Tudor
Pe vremea când eram eu eram în anul întâi se auzea o bârfă cum că s-ar deschide cantina...
Pe cand eram în anul doi, s-a reabilitat o cladire unde trebuia să functioneze cantina. Însă fluxul tehnologic a fost greșit, licitația la mobilier contestată și așa au trecut anii de abia acum două zile a fost inaugurată.
Luni nici nu m-am gandit să mă duc, cu progeamul ei scurt și cu tpate oficialitățile. Am încercat marți când programul a intrat în normal (12.00-17.00). Am ajuns pe la 12 jumătate și era o coadă de nedescris. Am stat un sfert de oră, am observat că nu înnaintez prea mult și am renunțat.
Astăzi la 12 fără 5 eram acolo. O coadă cam trei sferturi de cât era cu o zi înainte. Am stat 25 de minute și numai 5 oameni au fost seviți. M-am enervat și am plecat.
Am revenit la ora 4, când încă era coadă, dar mult mai mică. Și în 20 de minute am înteles de ce se mișcă atât de greu. Doamnele de acolo parcă lucrează la o fabrică de maioneză și sunt atente și încete ca să nu se taie. Însă în tot timpul acesta, când mâncarea se înpuțina iar tăntica mai servea un student, mai vorbea la telefon, am putut observa multe. De exempul când urcasem (sala de mese e la etaj), am observat la parter grupurile sanitare și o ușa pe care scria accesul interzis. In timpul cozii am văzut pe unde vine mâncarea și am realizat că bucătaria e la parter. Mâncarea e gătită și trimisă în vase, la etaj, cu liftul. Într-un lift intră vasele cu mâncare aburindă, cu alt lift coboară vasele spălate. Le etaj doar se servește și se spală.
Din tot meniul, destul de slăbuț, ce era într-o zi, astăzi am mai prins musacaua și saltata de roșii (mai erau niște macaroane cu brânză ce) arătau mai mult a budincă, un orez fiert sec și la un moment dat au adus supă cu găluște. În meniu mai existase două tipuri de ciorbă, friptură de porc la tavă, ciuperci și încă ceva ce nu mai tin minte.
Deci eu am mâncat musacaua ce era 3,65 lei, salata de varză 1,01 lei și o sticlă de fanta la jumătate 2,60 lei. Sumând, am mâncat de 7, 26 de lei. Pot să spun că mâncarea a fost foarte bună. Musacaua avea puțin prea multă ceapă, dar nu deranjant de mult în schimb salata de varză era condimentată pe gusutl meu: ulei, sare si prea puțin oțet, doar să știi ca e acolo (eu am o amintire neplăcută cu oțetulm am dat o dușcă pe gât, crezând ca e apă, când eram mic și de atunci nu îl mai suport).
Sper ca pe viitor tăntițele alea de acolo să se miște mai cu talent și să se păstreze curățenia și mobilierul intact. Cu toate că după doar două zile deja s-au ănfundat țevile la spălătorie
Pe curând...
Pe cand eram în anul doi, s-a reabilitat o cladire unde trebuia să functioneze cantina. Însă fluxul tehnologic a fost greșit, licitația la mobilier contestată și așa au trecut anii de abia acum două zile a fost inaugurată.
Luni nici nu m-am gandit să mă duc, cu progeamul ei scurt și cu tpate oficialitățile. Am încercat marți când programul a intrat în normal (12.00-17.00). Am ajuns pe la 12 jumătate și era o coadă de nedescris. Am stat un sfert de oră, am observat că nu înnaintez prea mult și am renunțat.
Astăzi la 12 fără 5 eram acolo. O coadă cam trei sferturi de cât era cu o zi înainte. Am stat 25 de minute și numai 5 oameni au fost seviți. M-am enervat și am plecat.
Am revenit la ora 4, când încă era coadă, dar mult mai mică. Și în 20 de minute am înteles de ce se mișcă atât de greu. Doamnele de acolo parcă lucrează la o fabrică de maioneză și sunt atente și încete ca să nu se taie. Însă în tot timpul acesta, când mâncarea se înpuțina iar tăntica mai servea un student, mai vorbea la telefon, am putut observa multe. De exempul când urcasem (sala de mese e la etaj), am observat la parter grupurile sanitare și o ușa pe care scria accesul interzis. In timpul cozii am văzut pe unde vine mâncarea și am realizat că bucătaria e la parter. Mâncarea e gătită și trimisă în vase, la etaj, cu liftul. Într-un lift intră vasele cu mâncare aburindă, cu alt lift coboară vasele spălate. Le etaj doar se servește și se spală.
Din tot meniul, destul de slăbuț, ce era într-o zi, astăzi am mai prins musacaua și saltata de roșii (mai erau niște macaroane cu brânză ce) arătau mai mult a budincă, un orez fiert sec și la un moment dat au adus supă cu găluște. În meniu mai existase două tipuri de ciorbă, friptură de porc la tavă, ciuperci și încă ceva ce nu mai tin minte.
Deci eu am mâncat musacaua ce era 3,65 lei, salata de varză 1,01 lei și o sticlă de fanta la jumătate 2,60 lei. Sumând, am mâncat de 7, 26 de lei. Pot să spun că mâncarea a fost foarte bună. Musacaua avea puțin prea multă ceapă, dar nu deranjant de mult în schimb salata de varză era condimentată pe gusutl meu: ulei, sare si prea puțin oțet, doar să știi ca e acolo (eu am o amintire neplăcută cu oțetulm am dat o dușcă pe gât, crezând ca e apă, când eram mic și de atunci nu îl mai suport).
Sper ca pe viitor tăntițele alea de acolo să se miște mai cu talent și să se păstreze curățenia și mobilierul intact. Cu toate că după doar două zile deja s-au ănfundat țevile la spălătorie
Pe curând...
Comentarii
Trimiteți un comentariu