Treceți la conținutul principal

Simplitate

Imi place ca oricat de complicate ar fi lucrurile, sa incerc sa le simplific. Daca o sfoara e innodata, atunci incerc sa o deznod iar daca nu reusesc, o sa o consider o sfoara cu "n" noduri. Ideea e sa o simplifici la ceva. Dar pentru a gasii definitia oricarui lucru, fara a ajunge a eticheta, trebuie sa cunosti destul de multe. De exemplu sa stii ca culoarea aia intre gri si bej se cheama grej iar ca rozul ala galbui, ce aduce oarecum a piersica e de fapt banan. Si asta doar ca sa intru in semantica culorilor, nu mai zic sa cunosti o droaie de neologisme si sa le folosesti calumea.
In liceu imi placea sa citesc dictionare de neologisme si sa imi notez anumite cuvinte noi cu care as fi putut sa le inlocuiesc cu cele vechi. Insa s-a dovedit ca ajunsesem sa vorbesc ceva ce majoritatea nu intelegeau asa ca am renuntat sa le folosesc si in timp le-am uitat. Cum ar fi sa folosim in loc de banalul cuvant, suplinitor, supleant, ce suna mult mai bine, ca in romanul lui Petre Popescu ce a ajuns tema de documentar pe BBC.
Dar ce te faci cand nu esti inteles si cand simplitatea ta pare de fapt foarte complicata din exterior? Inseamna ca logica ta are mari probleme... Te lupti cu morile de vant sau te faci ca ploua?
Eu, constant adopt ambele variante in functie de persoana insa deseori se dovedeste ca nu le-am ales corect.

Oricum e o arta sa gasesti simplitatea unui lucru complex, utopic chiar... Dar daca imi place sa ma chinui aiurea, postmodernist, ce sa-i faci?
Pe curand...

Comentarii

  1. Si nu ar fi prima data...

    RăspundețiȘtergere
  2. Da nu mai comentezi nimic la articolul anterior? Aici mi-am rezolvat misiunea

    RăspundețiȘtergere
  3. Apropo, Anonime, vrei sa ma scarpini un pic sau te mananca si pe tine?

    RăspundețiȘtergere
  4. Din pacate, te-a mancat pe tine. Si pana nu o sa iti dai tu singur seama care e marele tau defect, nu ai sanse de "vindecare". Pacat...

    RăspundețiȘtergere
  5. Da ti-e dor tare de mine, nu? Si tot nu te semnezi, probabil pentru ca sti ca banuiesc cine esti dar iti place sa lasi urma aia de mister. Ti-e dor tare de mine, nu? Si nu mai sta pe invisible pe mess >:P

    RăspundețiȘtergere
  6. Da te-ai suparat?
    Si abia acum e si jumate...

    RăspundețiȘtergere
  7. Ce-mi place sa ma joc cu mintea. Mai ales ca ai plecat pe un drum gresit. Nici nu iti poti imagina cine sunt. Si nu asta e ideea. Problema e ca nu iti convine cand cineva iti spune ca gresesti. Esti buricul pamantului!

    RăspundețiȘtergere
  8. Problema nu este ca nu imi place cand cineva imi spune ca am gresit ci cand am de a face cu persoane ce se cred atotstiutoare si care nici macar nu au bunul simt sa se prezinte. Trezeste-te nu esti un semizeu care sa ma controleze si parerile tale nu sunt neaparat adevarate. Daca m-ai cunoaste macar un pic ai stii ca atunci cand gresesc recunosc, insa problema ta este ca nu esti de loc flexibil/a si ramai la parerea ta oricate argumente contra ti se aduc. Si te rog scuteste-ma de comentarii pe viitor daca nu stii sa te prezinti.

    RăspundețiȘtergere
  9. Pai deocamdata nu vad nici un argument contra. Si nici nu am nevoie de argumente contra. Plus ca nu sunt politist ca sa strang dovezi impotriva ta. Ai gresit si stii tu bine unde. Vroiam doar sa imi spun oful! Sper ca ai sa meditezi. Si o sa iti dai seama. Pentru ca ai imaginatia foarte bogata....

    RăspundețiȘtergere
  10. Ai vreo problema ca am imaginatia bogata sau e inca o frustare de a ta ca nu ai fost destul de mult bagata in seama. Daca nu recunosteam ca am gresit sau bullsheet-uri din astea nu iti acceptam comentariile de pe blog insa acum am blocat accesul comentariilor fara o prezentare prealabila pentru a evita astfel de situatii tipic romaniesti cu oameni rai de gura ce insa nu au curajul sa se prezinte. Spune cine esti si mai vorbim. Inasa imaginatia ta nu destul de bogata ca a mea, insa mult mai bolnava plus ifosele de student la psihologie la id la vreo particulara te face sa crezi ca esti un fel de buric al pamantului.
    Toti gresim ca suntem oameni si la fel ca majoritatea incerc sa sa invat din greseli insa tu, ramai la ideea aia primordiala, ramai cu imaginea aia de inceput fara a vedea piatra slefuita in timp, pentru ca asa esti tu.
    Imi pare rau ca te-am lasat fara replica, pentru ca stiu ca nu vei avrea curajul sa imi dai un comentariu, in noile conditii impuse.
    O seara faina

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...