Don Giovanni

Am ajuns in sfarsit la opera. Poate ca pare straniu, dar nu am avut ocazia pana acum sa merg. In Bacau nu exista opera iar daca a mai fost cate un turneu al Operei Romane, l-am ratat. La un moment dat mama spunea ca sunt prea mic sa merg la opera si sa merg cand voi mai creste ca sa nu ma plictisesc.
Ce-i drept, opera e greoaie. Muzia, versurile in Italiana si faptul ca trebuie sa urmaresti traducerea, te tine un pic incordat. A fost o alegere reusita cu Don Giovanni, fiind o piesa alerta si nu m-am plictisit decat la final. A vut un mare "-" din puctul meu de vedere: a fost prea lunga. Trei ore pentru ceva atat de greoi, e prea mult, in conceptia mea.
Insa spectacolul este foarte frumos, orchestra Operei Romane Iasi si interpretarea de exceptie.
Piesa care a lansat mitul lui Don Juan (Don Giovanni) este "Seducatorul din Sevilla si oaspetele de piatra", al lui Tirso de Molina, publicata in 1630 la Barcelona. Personajul Don Juan l-a atras pe Mozart, care a transpus mitul intr-o opera memorabila, pe un libret scris in limba italiana de Lorenzo da Ponte.
Si am ramas placut surptein de Beatrice Rancea, care a regizat specatcolul. Este mult mai finuta decat la televizor. Mica si slaba, imbracata in negru, a pasit la final, cu emotii pe scena iar cand a ajuns in mijlocul ei lumea a inceput sa o aplaude si mai tare. Felicitari pentru spectacol!
Un alt lucru interesant este ca Edi Stancu este responsabil de corecrafie.

Pe curand...