Culoarea Purpurie (The Color Purple)


Despre filmul asta stiu ca am vrut sa vorbesc la Bac, daca imi pica subiectul despre filmul preferat la oral la Engleza. Inca imi doresc sa gasesc cartea si sa o citesc pentru ca filmul m-a impresionat foarte mult.
Am scris aceasta prima parte din articol inainte sa vad filmul. Sincer nu vreau sa il revad, pentru ca mi-e frica de impact, ca nu o sa mi se mai para atat de oau!
Povestea este trista, despre viata unei negrese urate, interpreata de Whoopi Goldberg, ce este vanduta ca sotie, de tatal sau, un betiv ce abuza de ea, unui barbat in varsta. De cand s-a maritat si a fost despartita de sora ei, a avut un singur vis, un vis ce a tinut-o in viata: sa-si vada sora. Pentru acest vis a indurat bataia, nedreptatea si batjocura.
Tin minte ca am fost impresionat cand am vazut-o pe Oprah in film. Mi se parea interesant ca ea joaca. Apoi am vazut ca Oprah a facut multe roluri, insa asta, in 1985, a fost unul dintre primele.
Filmul este regizat de Seven Sielberg si are la baza un roman de Alice Walker scris cu 3 ani inainte de turnarea filmului. Cartea a primit premiul Pulizzer in 1983.
Actiunea are loc in 1930, in sudul Statelor Unite.
Scena ce m-a impresionat pe mine cel mai mult este scena de la final, cand cele doua surori se revad intr-un lan de Vinete inflorite. Lanul este purpuriu la fel ca costumatia surorii plecate.
Ce s-a schimbat.
Uitasem ca la 14 ani Cilie avea doi copii cu tatal ei si urma sa se marite cu un vaduv cu trei copii. Uitasem ca sora ei, Nettie fugise pentru ca sotul lui Celie a vrut sa profite de ea si nu tatal lor. Uitasem genialitatea lui Spielberg si uitasem ordinea multor evenimente.
Drumul prin camp, atunci cand s-au reintalnit dupa atatia ani cele doua surori, imi parea mai lung si nu stiu cand au trecut doua ore jumatate.
Ce a ramas la fel.
Emotia pe care o transmite filmul, bucuria muzicii si siroaiele de lacrimi de la final.


Imi fusese frica sa revad filmul. Am crezut ca o sa fie banal si ca nu o sa ma mai impresioneze la fel ca la inceput dar m-am inselat. The Color Purple ramane unul din filmele mele de referinta.
Si as vrea sa ii multumesc Ancutei pentru ca mi-a trimis leapsa si ca mi-a cautat filmul. Altfel nu cred ca as mai fi vazut filmul prea curand.
Vi-l recomand cu caldura!
Pe curand...

Comentarii

  1. Cu plăcere. Cred că o să mă uit şi eu la el, dacă tot l-am tras. :) Îmi plac dramele nesiropoase.

    RăspundețiȘtergere
  2. trebuie sa-l vezi! E genial ca poveste, ca doar e castigator de Pulizzer si e genial ca punere pe pelicula ca e Spielberg. Si sa imi spui cat de mult ti-a placut

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare