Analiză pe text 2. Unde sunt poeții noștrii?

După cum puteți vedea în videoul de mai sus, melodia pe care o voi analiza astăzi este Mi-e dor de noi, melodie a băieților de la DJ Project. Mie nu mi-au plăcut niciodata de ei, mi se pare că toate piesele lor sunt la fel însă sunt cam singurii din ziua de azi care au succes, și cântă în Română.
Ghinionul lor, pentru că au niste versuri de tot căcatul (scuzați-mi exprimarea). Eu când aud piesa la radio, schimb frecvența ca să nu fac crize de nervi.

Doar petale uscate, cazute pe-o carte
Imi spun ca tu... esti departe
Si nu stii cum arde
Si nu stii cum doare
Tu nu esti... unde esti oare?

Din prima strofa afăm că DOAR petalele uscate ce trebuie să fie căzute pe o carte îî spun ei, că el este departe. Posibil că ea este la vreo vrăjitoare care îi citește în petale uscate. Iar vrăjitoarea, fiind o escoacă nu îî spune exact unde este, ci doar că e departe, de ea, suferind se întreabă unde e? Oare de ce nu ăl sună ca să afle? Dacă nu îi răspunde ei, trebuie totuși vreun prieten de-al lui să stie... Dar nu întrăm în detalii, că o dăm în telenovele, iar poezia nu ne dă detalii.

Nici nu-mi amintesc de cand stau aici
De cand tot astept sa ma ridici
Ce rost are timpul, daca nu suntem noi
Pentru iubire-i nevoie de doi!

Probabil că ea este drogată, sau beată sau suferă în așa fel încât nu știe de cât timp e acolo unde e și îl așteaptă pe el, să vină sa o ridice. Probabil că o sa stea mult și bine acolo pentru că ne spunea în strofa dinainte că nu știe unde se află, dar oricum e departe. Așa că ar fi bine să se ridice singură și să plece. În această strofă se afla metafora mea preferată, o vorbă Vangelică (adică un adevăr de toți cunoscut, însă spus ca o descoperire personală, a la Vanghelie): "Pentru iubire-i nevoie de doi!". Câta poezie... Ce rost mai are timpul, ce rost mai au poeții, când avem aici așa un text profund...

Refrenul are o formulare destul de dubioasă "Îmi e dor". Eu o astfel de formulare nu am mai uzit. În limba română, în vorbirea curentă și nu cea litereară. se folosește în loc de îmi mi- și în loc de este, e. Deci formularea academică ar fi Imi este dor, iar cea curenta Mi-e dor. Dar nu am auzit niciodată Îmi e. Dar dacă spunea de 4x3 ori mi-e dor, nu îi iesea măsura. Iar după ce spune același lucru de 12 ori ne explică că îi este dor doar căteodată. Iar formularea este normală "Mi-e dor de noi câteodată". Nu mai e Îmi e ci Mi-e pentru că iarăsi nu ar fi ieșit măsura. apoi după încă 4 "Îmi e dor" aflăm o a doua motivație "Că te-am pierdut sunt doar eu vinovată". Deci fraza completa ar fi: Îmi e dor că te-am pierdut sunt doar eu vinovată. Frază ce nu are nici o logică. Poate că poetul totuși ar fi vrut să zică că doar ea este vinovată de pierdere dar daca ar fi construit propozitia așa, nu ar mai fi avut rimă. Si mai bine să nu aibă nici o logică și să ni se pară că îî este dor că a pierdut, decăt să fie fraza normală și să exprime ca se refera la vină și nu la dor și să nu iasă rima.

După care se repetă la nesfărșit refrenul, pentru că este atât te bun și ae cel puțin construcții poetice, invenții și revoluționări ale limbii române, încât trebuie repetat abuziv până îți intră in minte și uite așa pici Bacul.

Pe curând...