The end of an era

Tin minte ca eram in clasa a 8-a cand mi-am cumparat primele doua carti din Harry Potter de la Glissando. Nu stiam ca sunt atat de celebre, dar m-a atras ideea de scoala de vrajitori. Am citit primul capitol, am inchis cartea si am zis ca trebuie sa invat pentru Capacitatea la geografie. Am citit putin, dar ochii si gandul imi fugeau la carte. In dupamasa aceea am citit jumatate din carte. In liceu era Ioana Bondre care era si ea pasionata de Harry Potter si aveam mereu cu cine sa discut pe tema asta si cu cine sa merg la Cinema Central sa vad ecranizarile. Eram dezamagit dupa fiecare film pentru ca taiau mult sau modificau. Stiu ca la Harry Potter si Pocalul de Foc am fost extrem de dezamagit pentru ca in film se prezenta doar Turnirul si nimic din ce se intampla la scoala.
Cu timpul, cartile au evoluat si s-au ingrosat, cu cat Harry si prietenii lui cresteau si actiunea era mai complexa. Scriitoarea avea destul de multe simboluri ascunse in carte. A sasea carte, Harry Potter si Printul Semipur a aparut la noi initial in engleza si stiu ca Ioana a citit-o si ma batea la cap sa o citesc si eu, in jumatate de an, la Craciun a aparut traducerea si atunci am aflat ca Dumbledore moare. Ioana deja stia si un site, dumbledoreisnotdead.com, ce dezvaluia pasaje si cuvinte ce au fost scoase din cartea pentru Marea Britanie, fata de cartea pentru USA. Si am asteptat muuult sa apara ultima carte sa aflu ca el era chiar mort. Ultima carte am termita-o de citit in tren, eram in anul 2 si mergeam intr-un weekend la Vatra Dornei, tot drumul am citit. La sfarsit am simtit o urma de regret ca s-a terminat. Am fost exrem de dezamgit, de acel final ce il prezenta pe Harry si pe prietenii lui, dupa 19 ani, in gara, ca niste vrajitori de rand. Imi imaginam ca Harry va ajunge ministru iar Hermione profesoara. Dar nu spunea nimic despre ei, decat ca sunt niste parinti fericiti.
Au trecut 10 ani si in seara asta am vazut finalul, ecranizat, 3D. Noroc ca nu mai tineam minte mai nici din carte si nu am mai fost dezamagit. Am un gust amar ca s-a terminat, acum chiar ca de tot...
Recunosc ca nu am citit ultima carte a lui J. K. Rolling, o carte scisa chipurile de Hernione dupa notitele lui Dumbledore, pentru ca mi s-a parut stupida si un alt fel de a face bani, insa am inteles ca mai exista pe langa Povestile bardului Beadle si alte doua carti ce fac referite la H.P., scrise in 2011, una despre Vashhatz si una despre plantele magice din celebra lume a vrajitorilor.
Harry Potter a fost un fenomen, un fenomen ce spun eu ca e mai important decat cartile cu Vampiri, un fenoment ce a prins de la copii pana la oameni mari. Niste romane ce vor devenii in tip clasice, si imi pare bine ca le-am prins la momentul oportun...
Pe curand...