Un Dadaism postmodern

Mi-a povestit Q ca a jucat "Leapsa pe blog". In ce consta jocul: primesti de la unul din prietenii tai regulamentul si tu trebuie sa postezi. Deschizi cartea pe care o citesti la pagina 123 si citesti randul 5. Fraza din randul 5 o public pe blog alaturi de regulament. Jocul asta mi-a adus aminte de dadaisti, ce creau poezii punand intr-o palarie cuvinte decupate din ziar, le scoteau din palarie si in ordinea aceea aasterneau pe hartie ceea ce iesea. Mi-a placut foarte mult ideea si odata cu povestea cu Leapsa am sa scriu si eu propozitia de la randul 5 din pagina 123 din cele 10 cari pe care le am in camera. Am sa scriu si numele si autorul cartilor. Sper s iasa ceva interesant. William Golding - Imparatul mustelor, Octavian Paler - Viata pe un peron, John Saul - Prezenta, Horea Sibisteanu - A saptea viata, Milan Kundera - Gluma, Patrick Suskind - Despre iubire si moarte, Mircea cartarescu - Orbitor, corpul si Orbitor, aripa dreapta, Dan Lungu - Raiul gainilor, John Fowles - Daniel Martin.

Jack, fiara poate fi de cealalta parte a muntelui. Hatuiti, vroiau sa haituiasca pe altii; ticalositi, vroiau sa-i ticaloseasca pe toti; si cum nu credeau decat in frica o raspandeau[...]. Cand nici de data asta nu obtinu un raspuns, se duse la usa fiului ei, ciocanii tare si apoi o deschise. E adevarat ca m-am rugat sa ploua atunci, pentu ca era seceta, dar nu consider ca rugaciunile mele au dus la aparitia lacului. Ce mai, eram un bou si jumatate - in schimb asta (aratand o femeie din stanga sergentului), asta e Loizka; pe Loizka am avut-o la anii maturitatii -avea sanii micuti (i-a aratat), nasul lunguiet (l-a aratat) si un chip nespus de frumos (si pe asta l-a aratat), si eram amandoi in acelasi an de facultate. Ei da, sa spune ca de mult, in timpurile si ras-timpurile stravechi totul trebuie sa fi fost altfel, moartea era mai volubila si mai sociabila, apartinea societatii si familiei, nu te codeai s-o intalnesti. Traim iar cu macaroane cu marmelada. Deasupra celor vreo zece camere in care puteai privii nestingherit se afla acoperisul tuguiat, de olane, frumos desenat pe azurul cerului. Intr-o vreme, Ticu Zidarul ajunsese sa le interzica orice discutie legata de Ceausescu. Doar sa ma intelegi, cred.

A iesit ceva, totusi. Multe stiluri, tari de origine si ani diferiti. Pareri?
Pe curand...