Treceți la conținutul principal

Un Dadaism postmodern


Mi-a povestit Q ca a jucat "Leapsa pe blog". In ce consta jocul: primesti de la unul din prietenii tai regulamentul si tu trebuie sa postezi. Deschizi cartea pe care o citesti la pagina 123 si citesti randul 5. Fraza din randul 5 o public pe blog alaturi de regulament. Jocul asta mi-a adus aminte de dadaisti, ce creau poezii punand intr-o palarie cuvinte decupate din ziar, le scoteau din palarie si in ordinea aceea aasterneau pe hartie ceea ce iesea. Mi-a placut foarte mult ideea si odata cu povestea cu Leapsa am sa scriu si eu propozitia de la randul 5 din pagina 123 din cele 10 cari pe care le am in camera. Am sa scriu si numele si autorul cartilor. Sper s iasa ceva interesant. William Golding - Imparatul mustelor, Octavian Paler - Viata pe un peron, John Saul - Prezenta, Horea Sibisteanu - A saptea viata, Milan Kundera - Gluma, Patrick Suskind - Despre iubire si moarte, Mircea cartarescu - Orbitor, corpul si Orbitor, aripa dreapta, Dan Lungu - Raiul gainilor, John Fowles - Daniel Martin.

Jack, fiara poate fi de cealalta parte a muntelui. Hatuiti, vroiau sa haituiasca pe altii; ticalositi, vroiau sa-i ticaloseasca pe toti; si cum nu credeau decat in frica o raspandeau[...]. Cand nici de data asta nu obtinu un raspuns, se duse la usa fiului ei, ciocanii tare si apoi o deschise. E adevarat ca m-am rugat sa ploua atunci, pentu ca era seceta, dar nu consider ca rugaciunile mele au dus la aparitia lacului. Ce mai, eram un bou si jumatate - in schimb asta (aratand o femeie din stanga sergentului), asta e Loizka; pe Loizka am avut-o la anii maturitatii -avea sanii micuti (i-a aratat), nasul lunguiet (l-a aratat) si un chip nespus de frumos (si pe asta l-a aratat), si eram amandoi in acelasi an de facultate. Ei da, sa spune ca de mult, in timpurile si ras-timpurile stravechi totul trebuie sa fi fost altfel, moartea era mai volubila si mai sociabila, apartinea societatii si familiei, nu te codeai s-o intalnesti. Traim iar cu macaroane cu marmelada. Deasupra celor vreo zece camere in care puteai privii nestingherit se afla acoperisul tuguiat, de olane, frumos desenat pe azurul cerului. Intr-o vreme, Ticu Zidarul ajunsese sa le interzica orice discutie legata de Ceausescu. Doar sa ma intelegi, cred.

A iesit ceva, totusi. Multe stiluri, tari de origine si ani diferiti. Pareri?
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...