Viata, viata, legata cu un fir de ata

Trecutul e o încăpere din prezent unde intrăm mai rar. N-avem decât să deschidem o uşă, atât şi suntem în trecut, iar uşa asta se deschide singură foarte des.
Ileana Vulpescu- Arta conversaţiei

Acum un pic mai mult de un an am desoperita-o pe Ileana Vulpescu al ei roman "Arta Conversatiei". A urmat apoi "Arta compromisului " si am lasat-o de-oparte. De ce? Pentru ca frumoasa relatie de gragoste ce lua proportii in "Arta Conversatiei", s-a destramat, banal, ca in viata reala, in "Arta compromisului". Romanele ar trebuii sa ne dea speranta ca exista iubire, ca iubirea persista indiferent degreutatile vietii...
Dragostea e ca tusea, nu o poţi ascunde. - spune la un moment dat personajul principal din "Arta conversatiei". Poate ca asa este. Dar te poti abtine un timp cat timp esti cu ceilalti sa nu tusesti. Si e rau cand ai o tuse innecacioasa, ce te doare, o dragoste ce o impartasesti de unul singur...
Trebuie sa recunosc ca am boala de "mi se pune pata" pe cine nu trebuie. Si o dau din lac in put. Iar am un "crash" si ma simt aiurea de tot pentru ca nu va merge mai departe de un flirt stingher din partea mea si prietenie din partea ei. Am avut impresia ca o sa ne vedem azi, asa intamplator, nu stiam cu ce sa ma imbrac, cum sa ma comport, parc sunt un adolescent, sufar de adolescenta tarzie. Doar ca ea nu o sa mai vina, are altceva de facut. A ramas doar discutia banala de pe mess. Atata tot... Trist, acult Katie Melua si imi aduc aminte de toate...
Pe curand...