Treceți la conținutul principal

Cel mai ciudat bal

Tocmai m-am intors de la balul celor de la arhitectura. Impresii la cald?
Cine spunea ca arhitectului ii lipseste o doaga nu gresea.
Sa incepem cu inceputul. Cica era bal mascat. Cam 3/4 erau mascati si mai multi din jumatate din cei mascati erau imvracati ca in Viena renascentista, cal la balul vienez, cu masti de portelan sau cu pene. Mai erau cateva sataniste pictate pe fata si pe mainei ca Madonna in Frozen, vreo doi din epoca de piatea, un doctor, o camerista sexy vreo doua gheise si naiba site ce mai era.
Tipele care nu erau mascate, erau hot. Adoca chiar erau frumoase multe din ele. Slabe si cu atitudine. Dar canc a inceput muzica am picat. Adica chiar nu gaseam de cine sa ma indragostec, Gata cu idealul meu de arhitecta blonda. Dupa cateva cantece oldies de incalzire si cateva clubbing a inceput adevaratulk show cu o muzica din care nu intelegeam nimic, pe care nu puteam sa dansez, o muzica in care Sue Paparude iti parea ceva comercial. Toti intrasera in transa si levitatu isteric pe ritmurile de punk combinat cu rock si clubbing, dracu stie cum se cheam genul asta de muzica cand toti sar si se trantesc unii in altii. M-am speriat...
Sicer, unul mai distrus ca altul.
Oare reusesc sa ma trezec la 7 avand in vedere ca e 2 jumate. Imi tin pumnii :)).
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...