Treceți la conținutul principal

Poezie

Nu sunt un iubitor de poezie. Poate putin Nichita, Blaga si Bacovia dar in rest nu...
Citind un blog, de fapt uitandu-ma la profilul unui blogăr, am gasit la carti preferate, ca acolo ma uit, o carte de poezii de-a lui Cartarescu. Si astfel rotitele mele s-au invartit si mi-am amintit de o anume poezie de-a lui pe care am facut comentariu la o ora de romana cand Coca Alexandrescu (profa mea de romana, cea mai cea dintre toate cele) era intr-o dispozitie de zile mari.
Am sa postez poezia si nu am sa spun nimic despre cum am comentat-o insa, in stilul lui caractersitic, postmodern, Cartarescu folooseste limbajul de mahala in poezie, ceea ce in rigorile poeziei clasice nu este de acceptat pentru ca poezia trebuie sa fie ceva frumos. Dar daca ne gandim la versurile pline de substrat, versuri profunde, cu muzicalitate interna, ale muzicii zilelor noaste, gen, "Trag aer in piept/ ma indepartez incet", o sa gasim frumusestea poeziei, insa daca ne referim la clasici o sa o consideram o tampenie de mahala.
Mie imi place.
Garofita

Teiul Doamnei pare zugravit in crida.
In cofetarie intra o gravida.
Astfel sta la coada intre musterii
Ca o garofita intre papadii.
Astfel intre brazii cu tulpini de ceara
Ling-un sipot dulce sade-o caprioara.
Checuri cu stafide doarme in vitrine.
E frigoriferul greu de savarine.
Eu la o masuta imi consum frucola
Si citesc cum Nica pleaca la Socola,
Ca-l predau pe Creanga astazi la amiaza.
Musterii merge, coada-nainteaza...

Rumeioara juna, cu burtica mare,
A ajuns in fata chiar la vinzatoare:
--Muma-mea, duduie, astazi m-a trimis
sa imi dai pachetul ce i l-ai promis:
patru excelenturi, doua amandine
si ilone sase, glazurate bine,
cinci cutii de frisca alba ca zapada
si fursecuri unse gros cu socolada.

Vinzatoarea scoate un oftat adinc.
Pe la mese pruncii cremele-si maninc.
--Mergi si spune celei care te-a trimes
Ca i-am pus si nuga, un delicates,
Si ca totul face, socotit in lei,
Doar un fleac, o suta patruzeci si trei.

Lampile galbuie, de la fondul plastic,
Dau cofetariei un lucit fantastic,
Iar copila noastra, gales durdulie,
Vine la masuta-mi cu o sarailie.
Coamele ii trece dincolo de sale.
Are sub bluzita doua portocale
Iar sub gene lunge, ca de hurioara,
O privire dulce, ca de surioara
Si-un obraz ca luna, pal ii schinteiaza.
Musterii merge, coada-nainteaza...

Eu imi pun sepcuta si cu forte noua
Merg sa-l iau din strada pe 109. 

Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...