Treceți la conținutul principal

Atena, ziua 4

M-au ajuns blestemele. Ma dor picioarele de mor si m-am bronzat cu ochelari.

Cu toate ca e luni am avut noroc si am vizitat tot ce aveam de vizitat. Am ajuns in sfarsit la Templul lui Zeus. Aici m-am simtit cel mai bine. M-am umplut de energie si nu as mai fi plecat de acolo.
Dupa templu ne-am dus sa vizitam Benaki Musseum, un muzeu de arta, istorie si etnografie, infintat de un om de cultura atenian, Antonis Bemaki. In muzeu se gaseau obiecte din antichitate, colectie de icooane incepand cu secolul 12, picturi si o parte etnografica.
Dupa Benaki am plecat la cantina sa mancam. Ne-am plimbat un pic prin campus, am mancat cu 2 euro si ne-am intors in oras sa vizitam Cycladic Art Musseum. Aici nu a mai fost moca, si in primul corp al muzeului era o colectie temporara a unei babe nebune fraceze ce avea majoritatea operelor inchinate tzatzelor. De la tempera pana la bronz, tzatze peste tot. La etaj erau proiectii cu documentare cu marea artista sclerozata. In corpul nou, unde exista expozitia permanenta am realizat ca au meritat cei 2.5 euro. Primele doua etaje erau cu anticihati, apoi, urmatorul etaj ne prezenta mestesugul operelor antice. Expozitia era destul de hi-tec. Monitoare tuch-screen, dulapuri cu informatii secrete si panouri intregi cu explicatii practice. La etajul 4 se afa o expozite de cultura cipriota insa acolo era o conferinta. Cea mai interesanta explozitie era cea de la etajul 5, ce era o expozite a indeletnicirilor grecilor antici. In capatul salii era un proiector unde erau proectate filme de 30 de secunde cu etapele importante ale Greciei antice: nunta, nasterea, educatia, sportul, armata, filosofia, politica.. Undeva in dreapta se vedea intr-o firida un monument funerar. Cand m-am apropiat si am intins capul spre el, ca mi se parea cam in ceata, a disparut si a aparut un film, proiectat pe perete, despre ritualaul inmormantarii. Monumentul funerar era o proiectie 3d. La parterul muzeului se mai afla o expozite a unei artiste britanice, exponatele fiind facute din ciorap umplut cu fan.
Am uitat sa va spun ca azi erau manifestari si am trecut printre politisit mascati, cu scuturi, masini blindate si toate cele.
In final am mers sa caut suveniruri, m-am targuit, am ajuns la jumatate de pret la breloace (era 3 euro unul) si am plecat spre Hard Rock Cafe. Am ramas dezamagit de celebra cafenea. Se intinde pe 3 nivele, insa doar la parter se servea, restul erau inchise pentru ca nu era lume. Parterul trebuia sa fie inchinat lui Elvis, dar mare chestie nu era, etajul 1 era cu motoare iar la 2, muzica pop.
Am renuntat la programul de seara pentru ca sun frant. Maine imi pierd ziua pe drumuri.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...