Treceți la conținutul principal

Lost in... my home city

De cand am ajuns acasa sunt pierdut in spatiu. Initial nu am stiut cum sa ajung de la mama la scoala, la gara. Apoi nu mai stiam care e Subway 2 iar cand am reusit si am pus masina de roate, m-am pierut in sensuri unice, sensuri giratorii si nume de strazi.
Am si motiv sa fiu asa de pierdut. Nu numai ca doi ani de zile am fost plecat din tara si in astia doi ani s-au schimbat multe in oras, dar de 7 ani eu sunt musafir in Bacau. 4 ani de facultate, unul de master si doi de Japonia m-au facut sa uit orasul.
Sa incepem cu Subway, locul in care imi petreceam weekendurile in liceu. Ok. Pe vremea mea era Subway si Subway casa a aparut cand eram in facultate. Nu stiam ca ala de la casa e 2 si ca intre timp a aparut 3 vis-a-vis de 1 (eu pe ala l-as numi 2, dar sunt in ordinea aparitiei) si 4 la Romtelecom. Lasa ca am fost la 5, in mall, unde nu mai e nicio cafenea din alea pe care le stiam: nicio Rockaffela, niciun Budha Bar, iar wc-urile au fost renovate. Nu mai sunt poze cu femei ce se hilizesc sau se mira deasupra pisuarelor. Buda arata acum ca o cauta in padure. Nu-mi place...

Sursa foto: Desteptarea Bacau
Pe vremuri cand plecam de la Luncani, la mall (mult timp am iesit la mall), aveam de trecut un sens giratoriu - ala de la statuia lui Stefan Cel Mare. Acum am 6. Trei sunt doar la pasajul suberan si asta pentru ca podul de la Margineni e inchis pentru lucrari si se ocoleste. Apoi trec pe la ala de la RMB, la Stefan si ultimul, buboiul de la Economic. As vrea si eu sa stiu de la un inginer de transporturi logica unui sens giratoriu. Ca daca imi spune ca fluidizeaza traficul, ii spun ca ii prost iar daca imi spune ca e pentru a consuma mai putin curent electric ii propun semafoare cu baterii solare. Costa bateriile alea? Da' sa construiesti ditamai sensul in forma de Muntele Fuji, imbracat in granit, cu fantana urgatoare si luminat cu beculete noaptea, nu costa? Si dupa ce stau la semafoarele cu buton penturu pietoni - daca nu la doua, la unul stau, mai innebunesc si in sens pana intru.
O droaie de cafenele noi. Imi place Vitraj si BT Coffee. Vad ca e un restaurant turesc si multe localuri pe care le stiam nu mai exista. Bine ca mai e Latin care are mancare chinezeasca si si mai bine ca Monaco care avea mancare italiana, si-a chimbat numele in ceva cu Roma.
Incetul cu incetul ma obisnuiesc. Strazile mici nu le stiu si daca nu o sa merg pe ele tot nu o sa le invat. Acus ma intorc la Iasi si sa vezi acolo cat de pierdut in spatiu o sa fiu.
Pe curand...

Comentarii

  1. Nu esti singurul...noi ne-am pierdut la metrou in Bucuresti....zi ca nu e de coma? :)) te asteptam pe aici....

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...