Treceți la conținutul principal

Confession of a Yakuza

18# Probabil una din cele mai mai cunoscute carti despre Perioada Showa

In urma cu aproximativ doi ani (fara o saptamana) pe cand citeam Yakuza Moon, am dat de cartea lui Junichi Saga (n. 1941), medic si scriitor japonez, celebru pentru scrierile lui despre pacientii sai si experientele sale de viata.
Confession of a Yakuza a ramas uitata in Kindle-ul meu pana de curand, cand am facut o mica curatenie pe acolo si am dat de ea. Am zis ca trebuie sa o citesc mai ales, acum cand ciresii infloriti m-au facut melancolic si mi-au reamintit de Japonia mea.
Yakuza si perioada Showa, in special cutremurul Kanto sunt niste subiecte din istoria recenta a Japoniei ce ma intereseaza destul de mult. 
Romanul lui Saga spune povestea unui pacient de-al sau, un fost sef de banda Yakuza, ce in ultimile luni de viata, se confeseaza doctorului sau, lasand sa-i cunoasca povestea. Eiji Ijichi bolnav de ficat vine regulat pentru infiltratii la doctorul sau, autorul, si ii povesteste viata sa, din momentul in care a plecat din orasul natal, unde tatal sau era un important om de afaceri, pentru a incepe o noua viata la Tokyo. Incepe ca vanzator de carbuni, se imbolnaveste de sifilis, povesteste despre cutremurul Kanto, initierea in  banda Yakuza din Asakusa, numeroasele arestari si povestile din inchisoare, Al doilea Razboi Mondial si despre cum ajunge seful undei benzi de mafioti care se ocupa cu pariurile din zona Asakusa.
Confession of a Yakuza e o carte foarte interesanta, despre partea mai intunecata a Japoniei, in anii incare tara se afla intr-o perioada destul de tulbure. E o carte ce merita citita de toti pasionatii de Japonia dar si de cei care vor sa cunoasca cate ceva despre istoria recenta a acestei tari.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...