Povestea domniței Marina și a basarabeanului necunoscut

19# Cartea doamnei purtator de cuvand a Presidentiei

Mie imi place Tatiana Niculescu Brad. Cel putin imi place cum scrie. Putin imi pasa ca in postura de Purtator de Cuvant al Presedintelui o da in bara, atata timp cat scrie curat si frumos. 

Dar romanul asta nu prea m-a atras. Am avut aceasi senzatie pe care am avut-o cand am citit In tara lui Dumnezeu si incep sa cred tot mai mult ca Niculescu Bran e buna la romanenel non-fictiune. 

In Povestea domnitei Mariana si a basarabeanului necunoscut am avut senzatia ca lipseste ceva, ca nu e terminat. Iar finalul a fost dezamagitor si a lasat lucturile nespuse dar nu ca in cazul unui final deschis, ci ca in cazul unui manusctis neterminat.

Romanul are o primiza interesanta si anume generatia pierduta a Basarabiei, un tinut atat de ginuti si sugrumat incat nici nu mai stii ce e cu el. Insa in povestea basarabenilor apar niste elemente prea trase de par: Sfarstiul lumii din 2012, muzica lui Constanin Brancoveanu si Pink Floyd - subiecte importante din 2012. Am avut impresia ca a ales aceste elemente crezand ca sunt ingredientele pentru succes si autnci nu s-a mai axat atat de mult pe poveste. Si nu prea i-a mers.

Nu zic ca e un roman rau, insa ma asteptam la mai mult de la Niculescu Bran si pentru ca era acolo pe un piedestal, m-a cam dezamagit.

Pe curand..

P.S. Mai mult ca sigur ca urmatorul ei roman se va numi "Facebook la Cotroceni".