luni, 18 ianuarie 2016

Prietena mea geniala

3# Raluca

Elena Ferrante mi-a bantuit sfarsitul de an. Am fost rugat de o prietena sa ii gasesc ultimul volum din Tetralogia Napoitana, volum pe care l-am cautat intr-una pe net si l-am gasit cu greu, dupa ce m-a bantuit si m-a umplut de frustrare. Apoi mi-a recomandat sa o citesc pe Ferrante, pentru ca scrie foarte bine, dar n-am vrut. Imi aduceam aminte de orele acelea in care am rascolit www-ul sa ii gasesc cartea si nimic. Intr-o zi am dat inamplator de o carte de Ferrante, pe un blog. Era o carte aparuta in colectia Cotidinaul. Am cautat-o si pe aceea pe net, in anticariate si la buchinistii de pe strada si nimic. Voiam sa o am sa vad cum scrie. Dar nu avusesem noroc.
Intr-o zi, am vazut pe facebook un filmulet din emisiunea Ellen, unde Kat Dennings (2 Brok Girls) povestea despre clubul ei de carte si spunea ca acum citesc Tetralogia napolitana a lui Elena Ferrante si ca ii place foarte mult.
A venit Gaudeamusul, a trecut si au aparut articolele cu cele mai vandute carti. Si ce sa vezi, la Pandora M, singura editura la care nu intrasem, cea mai vanduta carte fusese Prietena mea Geniala. Pe bune? Cum de mi-a scapat.
In vacanta de iarna am ramas fara carti de citit asa ca am dat o fuga in mall (unde se calca lumea in picioare), am intrat in librarie si am cumparat-o. Ajuns in Bucuresti, nu prea am mai avut timp de citit, si am tot lasat-o la marginea patului pana weekendul ce tocmai a trecut, cand mi-am propus o zi de stat in pat, de citit si uitat la filme. 
Toata epopeea mea cu aceasta carte sau cu autoarea, de fapt, a meritat. Elena Ferrante e geniala si scrie foarte bine. Abia astept sa se lanseze volumul al doilea, si stiu ca o sa se lanseze curand, pentru ca am citit despre asta pe bookaholic.
Elena Frrante e una din cele mai populare scriitoare contemporane din Italia. Nimeni nu stie cine e, scrie sub pseudonim si multi critici spun ca nu ar fi femeie. Putin conteaza cine e de fapt, cand scrie asa de bine. Literatura italiana nu prea am citit si am descoperit-o odata cu Singuratatea numerelor prime. Imi place foarte mult brutalitatea si  duritatea scrierii. Imi place lumea rece si violenta prezentata in roman si sinceritatea cu care autoarea prezinta relatia de prietenie dintre cele doua persoanaje. E o carte ce trebuie citita si pe care o recoamand cu drag.
Pe curand...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Translate

Faceți căutări pe acest blog

Scriu despre:

japonia (462) carte (227) de-ale mele (176) Facultate (123) filme (108) mancare (85) seriale (79) EU (64) scoala (64) muzica (60) oameni (49) prieteni (49) blog (48) excursie (44) Bacau (41) Iasi (41) Romania (40) funny (37) teatru (36) tv (31) bucuresti (29) Coreea (25) playlist (20) facebook (17) sesiune (17) internet (14) sarbatoare (14) copilarie (12) fashion victim (12) iPhone (12) natura (12) romani (12) politica (11) vacanta (11) Ghibli (9) camin (9) jurnal de calarorie (9) leapsa (9) opinii (9) proza (9) telefon (9) constructii (8) dincolo de metropola (8) literatura (8) transport (8) tren (8) familie (7) fotografie (7) kinki (7) presa (7) traditii (7) google (6) tehnologie (6) 1 mai (5) Atena (5) deviantart (5) iarna (5) petrecere (5) photoblog (5) presesiune (5) prostie (5) psihologie (5) viata (5) Pishinau (4) cadouri (4) cultura (4) despre mine (4) mare (4) poezie (4) raceala (4) servicii (4) Craciun (3) aniversare (3) autocunoatere (3) criza financiara (3) dentist (3) kamakura (3) liceu (3) nikko (3) timp liber (3) yokohama (3) banc (2) capitan planet (2) desene (2) la multi ani (2) memorial (2) metrou (2) obiceiuri (2) postmodernism (2) prietenie (2) prosti (2) scris (2) societate (2) taxi (2) Disneyland (1)