Noaptea muzeelor la Pensionul Domnesc de Fete

Bucuresti, 21 mai 2016. Orasul e agitat. E Constantin si Elena, e Fortza Zu in Piata Constitutiei. Mult trafic, multi oameni agitati pe strada, politie peste tot. E Noaptea Muzeelor si lumea forfoteste. 
Nu am inteles niciodata de ce lumea merge la muzeu doar in noatea asta. Eu o vad altfel, o vad o noapte in care poti sa vezi altceva. Daca e un muzeu care e la fel tot anul, de ce sa ma duc? Daca e un obiectiv turistic, un muzeu sau un monument istoric care se viziteaza doar atunci, sau care are un specacol special pregatit pentru noatea aceea, da.
De aceeea am ales sa ma duc sa vizitez Scoala Centrala din Bucuresti, fostul Pension Domnesc de Fete, deschis publicului larg de catre ARCEN in Noaptea Muzeelor.
Scoala se afla undeva pe langa Gradina Icoanei, intr-o zona a Bucurestiului ce imi este foarte draga, cu stradute inguste, cu case vechi si copaci infloriti. Dincolo de bulevardele mari acolo mirosea a iasomie. Ne-am asezat la coada lunga si ne-am indreptat spre intrare, cu pasi mici, de-a lungul cladirii construite dupa planurile lui Ion Micu, ce s-a inspirat din manastile  Hurezi si Antim. Am privit braul de sub acoperis si  casetele de lemn pictat ce se inchideau acoperisul. Ne uitam dincolo de gard si vedem cum grupuri mici tot intrau inauntru si ne asteptam randul.
In momentul in care am intrat inauntru, si am pasit in curtea interioara a scolii, am avut impresia ca timpul a stat in loc. Lumea era fericita, curioasa si incarcata de o energie pozitiva inauntru. Copacii din curte erau uniti de instalatii lumnioase pe care din loc in loc erau agatate fotografii cu imagini din Bucuresti.
A photo posted by Horea Sibișteanu (@horicas) on
Pe bancute, pe borduri, cu sucuri sau cafele in mana lumea vorbea lejer, asculta muzica buna si privea specacolele. N exista presiunea timpului, se simtea ca e o noapte special pentru petrecut acolo. Pe holurile scolii, de jur imprejurul gradinii, grupuri mici de vizitatori ascultau povestile scolii povestite de membrii ARCEN. Ne-am plimbat si noi alaturi de un grup si am ascultat istoria ce se ascunde in zidruile scolii. Ne-am uitat la tavanul castat frumos pictat, la ferestrele ce inchid arcadele trilobate in acolada, la usile mari ale salilor de clasa. Am intrat in sali, am vazut diferite ateliere, proiectii de documntare, am intrat in cancelarie si am simtit un miros puternic de cafea. Am ascultat corul scolii si ne-am uitat la fotografii vechi din scoala.

Apoi am iesit in spate, unde era o altfel de atosfera. Luminitie, un DJ, un foodtruck ce vindea minuturi, europaleti pe post de bancute. Era o atmosfera hipstareasca misto. Pentru ca toata lumea vibra la fel, pentru ca nimeni nu era acolo sa judece sau pe fuga. Ci sa se bucure de o noapte lina.
A video posted by Horea Sibișteanu (@horicas) on

Am plecat intr-un tarziu, ratacind pe stradute in noapte, incarcati de o energie pozitiva si cu planuri sa gasim alte locuri ascunse in Bucuresti.

Pe curand...

Comentarii

Postări populare