Treceți la conținutul principal

Iasington

Cred ca Iasiul a devenit noul meu loc unde sa ma intalnesc cu cei ce conteaza. Ori de cate ori au venit la mine m-am simtit excelent. De fiecare data a fost altfel, de fiecare data s-a intamplat ceva, nerespectand nici o reteta, ne simtim bine, suntem NOI. In bacau cand ne vedem e altceva. bacaul e un capitol inchis, e acasa, dar e odihna, parinti, cunoscut.
Pentru mine Iasiul nu inseamna locul unde studiez, ci "decadenta constructiva". E un termen inventat de mine si reprezinta ceea ce simt. Aici cineva in gaseste cartile pe care nu le gaseste nici macar la Bucuresti, altcineva isi gaseste pantofi si cu totii petrecem o noapte in locul unde ne-am facut prima data muci in Iasi si respectam traditia. Cred ca asta e treditia de iasi: Corso, de fapt Tekila si bere. Povestea cu tekila si bere e mai lunga. Eu am experimentat pentru prima data "combinatia betivana" in Bucuresti, in Regie, in Phirania. De atunci a devenit reteta pentru intalinirile studentesti. Adica cand "my best friends" sunt in Iasi o seara trebuie sa fie cu tekila si bere. Oricum, vorbim si despre o bere speciala, preferata mea, an exclusive bear, 7 Coline.
Urmeaza, cam intr-o luna sa ma duc la Bucuresti si voi experimenta iarasi tekila cu bere, pana atunci... asteptam
Pe curand...
P.S.: La multi ani Laura!!!!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...