Cercetatorii romani...

Când lui Winston Churchill i s-a cerut să suprime fondurile alocate culturii în favoarea efortului consacrat războiului, a replicat doar atât: ''Și atunci, pentru ce ne mai luptăm?...''

De cand ma stiu, cu banii de cercetare e mai greu la noi. Faci doctorat? Esti fraier, nu vrei sa muncesti. Esti profesor in mediul academic? Descurca-te, nenica, cu articolele si conferintele, ca daca nu le ai, nu cresti in grad.

Zilele trecute m-am intalnit cu o colega de la Scoala Doctorala ce m-a intrebat ce mai fac. I-am zis ca am fost la o conferinta si ca am prezentat ceva pe acolo si prima ei reactie a fost: "De unde ai avut bani de taxa?" "Pai n-a fost cu taxa". Si acum, mirarea si mai mare: "Si de unde au avut bani sa o organizeze?"

Pana la conferinta asta, am mai fost la trei: una in Japonia - cu taxa de participare, si doua gratuite in Bucuresti. Asta de acum s-a ridicat la nivelul celei din Japonia. Doar ca asta a fost facuta din bani de protocol si cu bani de acasa. Cele doua albinute organizatoare au avut ingerasi in Japonia care au promovat conferinta si au adus cu ei alti profesori de acolo si astfel, au fost trei zile de prezentari bune, de valoare. Dar pentru asta s-a muncit mult. Si nu stiu cati ar face asta. Cati s-ar umple de spume, fara sa fie platiti, ba chiar sa dea si bani din buzunar ca sa organizeze un eveniment academic. Doar niste oameni cu principii, de valoare.

De aia am tinut neaparat sa ii felicit pentru ceea ce au facut. Si cu toate ca eu am fost acolo intr-un proiect interdisciplinar, si eram singurul inginer intre lingvisti, niponologi, antropologi, istorici si cine stie ce fel de teoreticieni, am aflat lucruri interesante si m-am simtit bine ascultand ce se mai cerceteaza prin alte domenii.

Pe curand...