Treceți la conținutul principal

Jurnal de calatorie-Ziua 1(28.06.09): Surpriza din Soars

Desigur ca mama a visat sau si-a dorit din toata fiinta ei sa plecat la 7, cel tarziu 7 jumate dar am plecat la 9 abia, ca ne-am lungit la vorbe si la benzinarie si a trecut timpul.
Asa ca pe la 1 am ajuns abia in Brasov, se asfraleaza pe o bucata de drum si am mers mai greu. In Brasov am vizitat-o pe Doina, o buna prietena de-a mamei din liceu, o tipa vestic preocupata de kilogramele ei in plus pentru ca este proaspat sotie de francez pensionar.
Mama s-a cam spart in figuri in franceza cu Daniel, in timp ce eu am schitat un simplu zambet, un bonjour si un aurevoir.
Am oprit si singura noatra destinatie, Fagaras, unde am vizitat cetatea, ce gazduieste si un muzeu de istorie si etnografie, o colectie de arta si o expozitie provizorie cu si despre bisericile din zona. Am fost cam dezamagit de mizeria din orasi si de proasta organizare a cetatii. In cetate era si o taverna dar mirosul de restaurant de doi bani ne-a ferit sa ramanem acolo.
Cazarea o aveam la Soars. Aici vom petrece vreo 3 nopti. Drumul din Fagaras pana in satul asta tipic apusean e destul de prost iar in sat nu e curent. Asa ca am avut emotii pana a ajunge la Andrada's Home, pensiunea unde suntem cazati.
Dar hop si surpriza. Conditiile sun excelente dar nu conteaza conditiile cat conteaza si gazada care este deosebita si cu care am stat de vorba ore intregi pentru ca ii place la nebunie accentul nostru. La pensiune, ce e formata din casa parinteasca si doua extensii, mai un cuplu de pensionari francezi, cam speriati de bombe, ce par destul de incantati de agroturismul romanesc.
Gazda ne povestea ca aici agroturismul a inceput devreme, cam imediat dupa revolutie, odata cu "Initiativa satelor", o miscare ce incerca sa salveze satele romane, prin agricultura si turism. In programul turistic in care sunt prinsi pe harta Romaniei Soars e scris cu litere la fel de mari ca Bucuresti asa ca prima destinatie, dupa Bucuresti, a acestor turisti dornici de experiente diferite de ale lor, este aceasta localitate. De aici viziteaza Sibiul, Brasovul, Sighisoara si localitatile apropiate pentru a afla mai multe despre cultura tarii noastre.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...