Treceți la conținutul principal

Ucenicul arhitectului

8# Surpriza anului trecut

Anul trecut, Bastarda Istambului a fost una din cele mai bune carti pe care le-am citit, iar Elif Shafak una din cele mai misto descoperiri. De aceea, am tinut mult sa cumpar cartea asta, la Gaudeamus. Odata ca era ultima aparitie a autoarei, si pe de alta parte, pentru ca era un cadou frumos pentru mama, care e o mare fana a lui Shfak.
Din pacare, Ucenicul athitectului nu m-a prins atat de mult pe cat mi-as fi dorit. Povestea lui Jahan, un indian ajuns in Constantinopolul secolului XVI, pe vremea lui Soleiman, impreuna cu elefantul sau, unde devine ucenicul celebrului arhitect Sinan, cunoscut pentru moscheile Sulymanieye si Sehzade sau pentru renovarea bisericii Sfanta Sofie. Prin ochii acestui personaj fictiv, cunoastem personaje istorice alte timpului, si calatorim intr-un Istambul colorat si plin de mister. Shfak este pasionata de orasul ei natal si pare ca de fiecare data face din el mai mult decat o locatie, transformandu-l intr-un personaj. Ii intalnim in roman si pe Michelangelo dar si pe pictorul Melchior Lorck, ce picta in vremea aceea orasul misterios aflat la marginea a doua coninente.
Insa, din pacate, romanul pare ca duce prea mult. E mare si greoi si cu toate astea sunt momente si scene in care se pare ca autoarea si-a pierdut rabdarea si face o nedreptate, trecand prea usor prin anumite etape. Poate ca mi-a placut prea mult Bastarda Istambului si de aceea am avut pretentii mari la acest roman. Dar sunt sigur ca pasionatii de arhitectura si istorie o sa fie fascinati de impletitura dintre realitate si fictiune si o sa aprecieze aceasta carte mai mult decat am facut eu.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...