Treceți la conținutul principal

Okonomiyaki (お好み焼き)

Dumica seara am fost la un restaurant unde se serveste Okonomiyaki. Ceilalti mai incercasera acest fel de mancare, pentru mine a fost prima data, si fiind atat de incantat de idee, de la inceput mi-am zis ca o sa fac poze la fiecare etapa si o sa scriu un articol despre asta.

So, Tamami, Mart, Morgan and Satoshi, this article is about Okonomiaky. What is that, and my first experience with it. But all the article will be in Romanian, like usual. Only this paragraph is special for you.

Okonomiyaki este un cuvant compus: okonomi- ce insemna ceea ce vrei, sau ceea ce iti place si yaki ce inseamna gătit sau la gratar. Si este de fapt un fel de clatita (gen cele americane) cu ce vrei tu.
Ingredientele de baza sunt faina si ou, iar celalte ingrediente le alegi tu. Acest tip de mancare este popular in Kensai si Hiroshima, fiind una din mancarurile de baza acolo, iar in Tokyo e o mancare  care se serveste cand ai chef de distractie. De ce spun asta? Pentru ca restaurantele de okonomiayi din Tokyo te lasa pe tine sa iti prepari mancarea. In meniu ai diferite sortimente, de la cele  cu legume, la cele cu carne sau peste.
Restaurantul la care am fost noi era unul din acele restaurante, unde te descalti la usa, si stai pe perna, in genunghi sau in pozitie turceasca. Masa e joasa, iar pe mijloc e plita incinsa. Insa mai multe detalii despre gasiti pe wiki.

Eu am ales sortimentul cu trei feluri de carne, varza, ceapa verde si ghimbir (care apropos, nu il mai suport; acasa imi placea, sau pentru ca era praf, insa aici, cel proaspat e prea aromat si nu imi place).
Dupa ce mi s-a adus bolul cu ingredientele, le-am amestecat pe toate, facand un del de pasta, relativ uniforma.
Am pus amestecul pe plita incinsa si i-am dat o forma de turta/ clatita/omleta.
Dupa cateva minute, cu doua palete, si cu galerie din partea celor ce erau la masa, am ridicat-o si am intors-o. Sunt mandru de reusita, pentru ca niciunul din cei cu care eram, nu reusesera sa o intoarca din prima, fara sa o scapre sau sa o rupa.
Dupa ce s-a copt si pe partea celalta, am ridicat-o cu paletele, din nou, si am asejat-o pe farfurie.
Incepe etapa asezonarii. Pentru inceput se pune un sos gros de soia si scoici, din cate am inteles. Sosul se unge pe intreaga suprafata cu o pensula.
Peste acest sos se pune maioneza
Apoi se pune Aonori (un soi de alga, uscata, bogata in calciu, magneziu si alte minerale si vitamine) si Katsuobushi (ton afumat si uscat, taiat fasii subtiri, ca niste fulgi)
Acum e gata sa fie mancata. Nu stiu cum vi se pare din imagini insa e foarte delicioasa. Pentru ca una din persoanele de la masa comandase una cu legume, primise rasaduri de ridiche sa puna peste okonomiyaki, si cum pentru el era prea mult, ne-a dat si noua din verzitura lui.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...