Treceți la conținutul principal

Disneyland

Povestea cu Disneyland-ul este veche si a inceput sa forfoteasca acum 4 ani, cand Ilinca cu Roxana si  Mircea au fost la Disneyland Paris. De atunci, in fiecare an imi propuneam sa strang bani sa merg in Paris la Disneyland. Insa nu s-a intamplat... Cand m-am hotarat sa merg in Tokyo am zis ca Disneyland este locul unde ma voi duce prima data. Insa cand am ajuns aici, nu am avut cu cine sa merg, pana ieri, cand vremea a fost perfecta si atmosfera suuper!.

Dar sa incep cu niste informatii despre Tokyo Disney Resort. Compania se afla in Chiba, in partea cealalta a Golfului Tokyo, pe un pamant foarte prost, usor lichefiabil. La cutremurul din martie, au fost probleme cu toate ca intensitatea in acea jona a fost destul de mica. De aceea o mare parte din discutiile noastre de la cozile kilometrice de o ora si jumatate discutam despre probabilitatea de a aparea un cutremur atunci si ce s-ar putea intampla. De aceea compania a fost pioner in catbonds (despre care am mai vorbit si aici). Atunci cand o compania are risc mare de catastrofa si costul asigurarii este mare, aleg sa vanda aceste catastrophic-bonds, un fel de obligatiuni pe care le vand pentru trei ani sub un contract ce spune ca daca in perioada contractata nu se intampla nici o catastrofa in zona, de magintudine si intensitate data, atunci cumparatorul v-a primii banii inapoi, plus o dobanda. Insa daca se intampla ceva nu mai primeste nimic.
Disney Tokyo Resort este format din Iksipari, o zona de shopping, pe unde se face accesul in resort, unde se cumpara biletele pentru hoteluri si se planifica vacante, Disneyland, deschis in 1983 si DisneySEA, deschis in 2001.
Eu ieri am fost in Disneyland, pentru ca e clasic. Pretul de intrare de la ora 3 pana la 10 este de 4900 de yeni (cam 200 de lei), in acesti bani vizitezi orice.
Cum era ora pranzului am cautat un restaurant unde preturile sa fie un pic la mici, dar fara succes. Am ales cea mai buna alegere din toate care existau, un restaurant italian, unde meniul era 2000 de yeni, cam dublu de cat e de obicei un pranz (80 lei). Meniul era format dintr-un antreu, paste si desert, si open bar. Alegeai tu ce vroiai dintr-o lista. Eu am ales Caprese, Paste Carbonara si tort de ciocolata si pentru bar, cola.
Apoi am pornit in cautarea atractiilor cu triunghi rosu, adica acelea ce nu erau recomandate celor mici si celor cu boli de inima; adica: roller-coaster-e.
Disneyland este impartit in 7 taramuri tematice. Primul este Wold Bazar, pe unde se face intrarea: plind de expozitii, magazine si restaurante, celalalte sunt: Westerland, CritterCountry, Adventureland (unde era o coada kilometrica la Piratii din Caraibe, iar spre seara cand am vrut sa vedem si noi despre ce e vorba acolo, era inchis), Fantasyland, Toontown (in care nu am mai ajuns, cu toate ca era si acolo un roller coaster insa nu avea triunghiulet si am zis ca o fi de copii, insa trebuia sa mergem... dar timpul nu ne mai permitea) si Tomorrowland.
Prima noastra oprire a fost in Westerland unde ne-am dat in Big Thunder Mountain, un roller coaster ce se afla in interiorul unei mine parasite. Pentru mine, a fost prima data cand m-am dat int-un roller coaster (pai daca in Romania nu avem si nu mam mers afara in nici un parc de distractii) si mi s-a parut super. Nu ne-a invartit cu capul in jos insa a avut unghiuri destul de inclinate si viteza mare. De acolo am mers sa tragem cu pusca si ma mandresc cu rezultatul meu de 0/10. Nu am ochit nici o tinta. Ne-am mutat in Critter Country unde ne-am dat in Splas Mountain. Un fel de aventura pe niste barci ce se plimba in interiorul unei paduri/pesteri si animalele canta, broastele oracaie, albinile canta si ele si totul e asa de colorat si pentru copii ca nici nu vezi cand vine cate o panta abrupta si splash! in apa. Insa finalul e apoteotic. O panta de aprioape 90 de grade, inata de cativa zeci de metrii. Pentru ca Hakan m-a provocat sa stau in primul rand al barcii si ca sa demonstrez ca nu mi-e frica, m-am udat fleoasca la fiecare hop, iar la cel mare, aveam apa si in gura.
Pierdusem destul de mult timp cu aceste doua atractii, am stat pe putin o ora jumate la coada plus cat a mai durat sa te dai, plus timpul in care mergeam dintr-o parte in alta, plus pranzul asa ca atunci cand am ajuns in TomorrowLand era aproape 8. Insa toata lumea era la parada de craciun si am stat 20 de minute la rand pentru Space Mountain. Asta a fost preferatul meu. Un roller coaster de viteza mare, in intuneric, ier peste tot, in intunericul ala se proiectau stele,  comete, se lumina brusc, se facea intuneric, erau fulgere. Efectele speciale din interior, plus faptul ca nu vedeai in ce directie o iei si viteza ingrozitor de mare l-au facut sa fie cel mai tare. De acolo am plecat la Star Tours, un del de cinema 7D, doar ca filmul nu era 3D. Povestea spunea ca esti intr-o nava, in vizita spre luna. Iti pui centurile, se deschide geamul catre sofer, vezi robotelul ce conduce si apoi in fata lui era un eclan pe care era proiecat decorul. Nava rateaza decolarea, cade in gol, ne redresam, intram in interiorul unei lupte, fugim printe diferite obstacole, apoi o ploaie de meteoriti si tot asa.  Tehnologia cam veche, puteau sa aiba un 3D pentru efecte, insa si asa a fost bun.
Ne-am dus si in FantasyLand pentru ca trebuia sa vedem adevarata lume Disney si pentru ca vroiam sa ne dam in cani. Ideea cu canile ne-a venit cand am aflat ca noi invartim acel volan si stabilim viteza de invartire. Asa ca trei vlajgani cu forta au fost in stare sa invarta o cana din aia de Hakan mai avea un pic si voma iar Alireza a ametit de l-a luat cu migrena. Numai eu nu am avut nimic.
Ne mai ramasese o ora si nu stiam daca avem timp sa mergem in RoonTown pentru ca parada se terminase si cozile incepusera din nou. Eram si obositi, ne dureau picioarele asa ca ne-am plimbat cu trenuletul din Adventureland si WesternLand. Trenuletul porneste din Adventure, unde se si intoarce si ne povesteste despre cum au venit europenii in America si despre cum au inceput o viata noua, despre luptele cu indienii, iar apoi in WesternLand despre minerit si viata in vestul salbatic. La final, dupa ce trecem si prin CritterCountry si vedem mai bine cum coboara cu viteza plonjand direct in apa, cei cu barcutele, avem o scurta prezeentare a dinozaurilor.
Dupa trenulet Hakan si Alireza s-au hotarat sa se mai dea in barci odata, insa eu am zis pass pentru ca se lasase frig si numai apa imi mai trebuia pe mine ca sa racesc din nou. Asa ca am facut o plimbare cu vaporul in timpul asta.
Am ajuns in statia de tren la 10 jumatate iar trenul a venit 15 minute mai tarziu. La 12 si ceva am ajuns in camin. Rupt de oboseala dar incantat.
Ar mai fi fost lucruri de vazut in Disneyland, mai e si Disney Sea, deci sigur o sa mai merg acolo de vreo cateva ori :D
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...