Scrisoarea

Prinesc azi un mesaj de la Irinuca:

Si m-au apucat paranoile. Posta deschisa la ora 8? SMS si nu apel? Irina stie ceva si imi ascunde. Pe drum m-am gandit ca e Sabina, care trimite cartea. Dar e plic, nu colet. Poate de de la Ambasada. Domnul Atasat Cultural ne-a trimis o invitatie.
Ajuns la Asociatie, am tras-o de limba pe Irina si nu stia nimic. Deci nu mintea. Facem cursul, plecam sa luam scrisoarea. Asociatia are o alta adresa ca ONG, in fine detalii. Mergem si luam plicul, ne uitam la el si il analizam.

Niciun expeditor. By air, adresa pe care scrie Romania, deci e de afara. Dar de la cine? Irinuca zice ca daca e praf de Antrax inauntru. Radem si o deschidem. Scot dinauntru o vedere pe care era lipita o eticheta cu o bufnita. Raluca!!!!

Mi-ai facut-o! Nu ma asteptam la asa ceva! Nu o sa va spun ce scria in scrisoarea atasata vederii, ci doar ca si-a amintit de mine cand a descoperit aceasta bere japoneza, intr-un bar de la ea de acolo, bere ce avea sigla o bufnita, bufnitele, marea ei pasiune. Doamne ce dor mi s-a facut de ea. Mai ales ca imi amintisem de un proiec de care imi spusese la un moment dat si azi cand vorbeam cu un domn profesor, mi-am amintit de acel proiect. Abia astept sa ne vedem!
Pe curand...