Treceți la conținutul principal

Biblidioteca

In cei sase ani in care ma invart prin blogostefa, am cunoscut o mana, doua de bloggari. Pe unii dintre ei i-am cunoscut si dincolo de monitor, pe altii i-am descoperit in postura de bloggari, cunoscandu-i in viata reala, iar cu unii nu am apucat sa ma intlnesc. Cu multi dintre ei am ramas in relatii bune, iar cativa au trecut prin viata mea trecator.
De mai bine de un an o cunosc pe Madalina si al ei rivers's atelier. Erau dupa-amiezi cand asteptam in pauza de masa articolul ei din categodia "De dimineata". Ea era matinala, eu era in Japonia si asa incepea o discutie pe grupul blogarilor din care amandoi facem parte. Imi tot doresc sa ne intalnim odata, intr-un blogmeet, insa nu apucam.
Acum aproape un an, Madalina scria despre Biblidioteca si despre Casa de pariuri literare. Eu inca eram sub infuenta Mortii Ma-tii si mi-am trcut cartea la "to read". 11 luni mai tarziu, Alex mi-a facut cadou cartea si am inceput s-o citesc imediat.
Mi-a placut cartea, e interesanta. Mi-a amintit de Un cristian si al lui Mortii Ma-tii, si in acelasi timp de Pentru tine - Kim Thuy si Pascal Janovjac. Postmodernismul in forma lui pura - inamplari banale din viata unui persoanj banal, m-au facut sa devorez carea, insa in acelasi timp mi s-a parut ca se puteam sterge doua zile banale din toata povestea asta. Partea cu articoelel din presa si mailurile a fost interesanta la inceput, cand mi-am dat seama ce se intampla in acea perioada: Demisia lui Tariceanu si Exoricizarea de la Tanacu, insa apoi toate articolele din ziarele alea Basiste m-au cam plicitisit. Abia asteptam un mail sa vad ce-i mai fac prietenii, si citeam pe diagonala articolele din revista 22, evenimentul zilei sau gandul.
Din toata lectura asta, pe langa un roman bun, m-am mai ales si cu descoperirea unei reviste culurale pe care n-o stiam(da, sa-mi fie rusine) - Tiuk! si cu blogul lui Vasilovski in care are multe lururi interesante.
Cred ca a fost alegerea perfecta pentru un roman de sfarsit de an. Stilul mi-a amindit de doua romane citite in ultimul an si ceva, iar o parte din actiune mi-a amintit de un alt roman citit in urma cu mai putin de un an.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...