Povesti de transport in comun

Miercuri am plecat acasa. Era treaba multa de facut. Pe langa faptul ca imi era dor de casa, ca trebuia sa ma incarc cu energie, bani si mancare, mai trebuia sa dau un interviu la tv si sa ma vad cu Super Kos, pe care am lasat-o logodita si am gasit-o maritata. Cu interviul nu a mers, din nou. A treia incercare fara succes. Prima data nu am putut eu, a doua oara nu mi-a raspuns ea, acum am putut amandoi dar Crin si Pasarela Margineni au dat presa locala peste cap si nu s-a mai putut. Bine ca m-am vazut cu Cosminelul ca altfel o luam razna.
Ei, dar ca sa ajung acasa trebuia sa apelez la un transport in comun. Cu o saptamana inainte desocperisem trenul regio de la ora 7:30 seara, ce ajunge pe la 11 in Bacau. Sa traiasca la racoare doamna Boagiu ca a scumpit trenurile la greu, le-a schimbat numele si le-a anulat la greu. Iasi-Bacau si Bacau-Iasi nu mai are accelerat, doar personal. Trei ore jumate si 21.50 lei. Mai aveam posibilitatea de doua ore cu maxi, 30 de lei. Aici e discutabil. In maxi e ingramadit, in tren ai loc cat vrei dar face mult. Dar cu tableta incarcata de filme, merge drumul. Imi place mai mult asa.

De intors acasa, ultimul tren era la 14:30 spre Iasi.Cam devreme, dar na. Mi-am pus seriale pe tableta, am baut-o pe mama la cap sa termine tot pachetul pana la 2 ca sa am timp sa plec. Pe la 12 vine nana-miu cu o idee. Are el colegi ce fa drumul Bacau-Iasi mereu. Sa sune pe unul sa vada daca pleaca duminica. Era unul, pleca pe la 6 jumate. Perfect, asa aveam si eu mai mult timp si nu mai eram ple fuga. Ajung la 6 la serviciu la el, ma intalnesc cu respectivul si aflu, din vorba in vorba, ca plecam cu maxi. Ce? Pai eu de ce m-am mai dus pana acolo, cand mama putea sa ma lase direct la gara. Si ce afacere e asta? Nu stiu ce-o fi crezut omul ala cand s-a trezit cu mine acolo, sa merg cu el la gara. Credea ca sunt retardat, de nu ma descurc singur sa fac asta, cand stia ca e al 6-lea an al meu de Iasi.
Bun, s-a amuzat toata lumea de mine si de tzeapa luata dar am ajuns la Iasi.
Ajuns in autogara, ma indrept spre un taxi, ca era tarziu si aveam mult pachet si nu mai puteam sa merg cu toate dupa mine cu tramvaiul si apoi pe jos. Si asa le carasem de la nanu de la servici (pe langa RMB - pentru bacauani) pana la gara. Ma racoleaza un taximetrist si ma intreaba daca merg in Tudor. Ok. Era singurul taxi. Ma urc in masina si mai era unul acolo. Poate era un coleg, imi zic. Pe drum aflu ca si ala mergea tot in Tudor si m-am gandit ca taximetristul, om omenos, s-a gandit sa ia doi odata ca sa platim mai putin. Increderea mea orbeasca in bunatatea umana a murit cand am ajuns la destinatie. Cand ala ne-a cerut aceasi suma de bani la amandoi. 13 lei tipului din fata, si 11 mie. 11 mie pentru ca ala se mai oprise undeva si  l-am asteptat. Pai cum, de ce? Pentru ca el, singurul taximetrist de la autogara nu vroia sa faca cursa asta, pe motiv ca e prea scurta. 13 lei e o cursa scurta? I-am dat banii, ca tot aia era si daca mergeam singur, dar de principiu m-am suparat. Si pana m-am prins eu sa-i fac o poza la indicativ, a si plecat.
Bun venit acasa, Horea! Mai ai putin si o iei razna de tot!
Pe curand....