Treceți la conținutul principal

Straini

In urma cu 40 de zile, citeam N-am mai visat de mult ca zbor, un roman de Taichi Yamada, un roman ce mi-a placut foarte mult. Imediat dupa ce am scris despre carte, Biscuitele mi-a spus ca are si ea o carte de Yamada, cumparata pe vremea cand eram eu in Japonia (cred ca de dorul meu - dar nu recunoaste). Si cum avea drum prin partea asta de tara, am rugat-o sa ia cartea cu ea la Iasi si de acolo o sa o iau eu cand ajungeam.
Eu am ajuns la Iasi insa cartea nu a ajuns la mine pentru ca pastratorul chipurile a uitat sa o ia de acasa (spun chipurile pentru ca sunt sigur ca o uitase ca sa o termine de citit). Si asa, doua saptamanai mai tarziu am ajuns in posesia ei. Am citit-o imediat, dupa ce i-am facut loc in sistemul meu OCD-ist de citire de carti (o carte straina, o carte romaneasa) iar in doua zile, printre alte lucruri pe care le-am avut de facut, am dat-o gata.
Nu stiu care mi-a placut mai mult, daca Straini sau N-am mai visat [...] insa e clar ca imi place mult cum scrie Yamada si cat de curand o sa caut 
In cautarea unei voci din departare, ultima carte scrisa de Yamada ce mi-a mai ramas de citit. Din pacate celebrul scenarist a scris numai trei carti pana acum. O sa-mi fie greu sa gasesc cartea pentru ca a fost tradusa la noi in 2008 si nu mai e de gasit pe nicaieri, dar exista si varianta unui e-book in engleza.
Odata cu Yamada mi-am reamintit cat de mult imi place literatura fantastica iar acum cand sunt intr-o perioada a literaturii asiatice, e autorul ce se pliaza perfect pe sufletul meu.
Multumesc Biscuite pentru carte!
Pe curand...

Comentarii

  1. Ma bucur ca ti-a placut! si pe mine m-a atras ritmul alert al expunerii si fantasticul de care vorbesti. abia astept si eu sa gasesc celelate 2 carti, si poate prima o facem tot la troc in august prin iasi? :*

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...