Treceți la conținutul principal

Popular Hits of the Showa Era

#3 Scriitorul preferat

Nu se putea sa inceapa anul fara un roman scris de Ryu Murakami, unul din scriitorii mei preferati. Aveam romanul de fata in lista de ceva timp si tot il amanam petru ca stiam ca e ultima carte de Ryu pe care o mai aveam si ca odata cu asta, nu mai am nimic scris de el, tradus in engleza pe care il citesc.
Popular Hits of the Showa era, era ascuns uneva pe Kindle si statea in standby pentru vremuri prielnice. Noroc ca cineva din lista mea de priteteni de pe goodreads l-a citit si asa m-am hotarat ca e momentul sa o fac si eu. Si uite cum s-a intamplat ca primele trei carti citite sa fie in trei formate diferite: prima a fost pe print, a doua pe tableta, si acum, a treia, pe kindle.
Din pacate, varianta pe care am avut-o a fost asezata in pagina ingrozitor; aliamentele randurilor nu prea existau si acest lucru m-a facut sa imi pierd din concentrare.
Apoi, nu cred ca asta e unul din romanele cele mai bune ale lui R. Murakami si spun asta pentru ca e destul de diferit ce celalalte si nu numai ca stil ci ca tema, tema ce pare usor mai departe de partile intunecate din realitatea cotidiana japoneza. R Murakami duce lupta dintre sexe si generatii, un pic la extrem si pornind de la doua tipologii comune din japonia: baietii tineri carora nu le pasa de viitor sau de cei din jur si nevestele disperate japoneze nesatisfacute si uitate, undeva la o lupta violenta ce pare absurda. 
Nu e una din cele mai bune carti scrise de Ryu Murakami, dar cu siguranta nu e una din cele mai proaste. E un roman ce duce spre absurd, insa surprinde bine cotidianul japonez. E o carte pentru fani.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...