miercuri, 7 ianuarie 2015

Soldatii. Poveste din Ferentari

#2 Provocarea
In decembrie am tot iesit cu niste prieteni usor mai ancorati in lumea culturala contemorana si asta pentru ca au cunostiinte directe in aceasta lume. Astfel, in diferitele discutii a aparut un subiect, si anume concertul lui Fantastik la care a venit numai hipsterimea intelectuala. Curentul asta al hipsterilor de stanga ma depaseste, cu toate ca daca ar fi sa spun ca sunt vre-un fel de hipster (dar NU sunt), de stanga as fi.
Din discutie in discutie s-a ajuns la o lasanare de carte, ce a avut loc acum un an si un pic, in subsolul unei case, lansare la care se ascultau manele. Asa am aflat ca un anume Adrian Shiop, ce si-a dat si el doctoratul in manele (ca tipa de la Waseda, care apare in roman), isi lansa o carte despre homosexualitatea din puscarii si Ferentari.
Ajuns acasa, am intrat pe elefant, am vazut ca ebook-ul e la reducere, Si mi-am zis: hai sa o citesc si pe asta, ca suna mai interesant decat Cimitirul lui Telespan, ce a fost doar o carte scrisa ca sa socheze.
Si nu a fost o alegerea rea. Adrian Shiop nu inventeaza noi stiluri de scris, nu revolutioneaza literatura prin tehinici si jocuri. El spune o poveste pe care multa lume o banuieste, insa nimeni nu vorbeste despre ea: homosexualitatea din puscarii, abuzurile sexuale si machoman-ismul de fatada. Toate astea sunt puse la un loc intr-o poveste romantata dintre un jurnalist doctorand ce locuieste in Ferentari si noul sau iubit, un puscarias de 120 kg ce se da mare macho la bar dar e topit dupa lake asta de jurnalist. Toata povestea se consuma pe versuri de manele si dezacorduri insa pana la urma e o poveste despre o relatie toxica ce il duce pe protagonist, undeva spre marginea prapastiei.
Nu sunt de acord cu ceea ce face si promoveaza Shiop, insa nu pot spune ca romanul e prost. Chiar il recomand, daca aveti curiozitatea sa intrati in ghetourile capitalei.

Pe curand...

P.S.: De anul asta m-am decis ca la inceputul fiecarui articol despre o carte pe care am citit-o, sa ii pun numarul de ordine din anul asta si un cuvant cheie sau un grup de cuvinte ce definesc modul in care am ajuns sa citesc acea carte.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Translate

Faceți căutări pe acest blog

Scriu despre:

japonia (462) carte (227) de-ale mele (176) Facultate (123) filme (108) mancare (85) seriale (79) EU (64) scoala (64) muzica (60) oameni (49) prieteni (49) blog (48) excursie (44) Bacau (41) Iasi (41) Romania (40) funny (37) teatru (36) tv (31) bucuresti (29) Coreea (25) playlist (20) facebook (17) sesiune (17) internet (14) sarbatoare (14) copilarie (12) fashion victim (12) iPhone (12) natura (12) romani (12) politica (11) vacanta (11) Ghibli (9) camin (9) jurnal de calarorie (9) leapsa (9) opinii (9) proza (9) telefon (9) constructii (8) dincolo de metropola (8) literatura (8) transport (8) tren (8) familie (7) fotografie (7) kinki (7) presa (7) traditii (7) google (6) tehnologie (6) 1 mai (5) Atena (5) deviantart (5) iarna (5) petrecere (5) photoblog (5) presesiune (5) prostie (5) psihologie (5) viata (5) Pishinau (4) cadouri (4) cultura (4) despre mine (4) mare (4) poezie (4) raceala (4) servicii (4) Craciun (3) aniversare (3) autocunoatere (3) criza financiara (3) dentist (3) kamakura (3) liceu (3) nikko (3) timp liber (3) yokohama (3) banc (2) capitan planet (2) desene (2) la multi ani (2) memorial (2) metrou (2) obiceiuri (2) postmodernism (2) prietenie (2) prosti (2) scris (2) societate (2) taxi (2) Disneyland (1)