Treceți la conținutul principal

Like a Star

Nu cred ca imi aduc aminte vreun 1 Mai urban. Daca a fost sa raman in oras si sa nu plec pe undeva, tot am fost la un gratar la cineva acasa sau am evadat macar la cativa kilometri de oras. Anul asta nu s-a intamplat asa, si am petrecut 1 Mai in Centrul Vechi.Intial exista un plan, insa a cazut cu cateva zile inainte si n-am avut timp sa imi "reconfigurez traseul". A fost misto, am crezut ca sunt singur in Bucuresti, insa Centrul Vechi era plin de oameni (ce-i drept, mai mult straini) iar micii a la Catalin Scarlatescu au fost foarte buni.
Dar in articolul de astazi nu o sa vorbesc despre iesirea propriu zisa de 1 Mai, ci despre drumul spre casa. M-am urcat in metrou de la Unirii spre Victoriei, singur, pentru ca gasca se sparsese si fiecare plecase in alta directie, cu un alt mijloc de transport. M-am asezat pe un scaun, mi-am scos kindle-ul si am inceput sa citesc. Metroul era destul de liber, si linistit. Inainte sa incep sa citesc, am aruncat o privire de ansamblu si am scanat pe toata lumea din vagon. In fata mea, era o tipa frumusica, bruneta cu parul cret ce mi-a zambit. I-am zambit si eu si mi-am adus aminte de Casablanca
Cand aproape am ajuns la destinatie, mi-am inchis kindle-ul, l-am bagat in geanta, m-am ridicat de pe scaun si m-am indreptat spre usa. De-odata in spatele meu am auzit o voce:

- Cum ti se pare Iaru?
Putea sa fie o coincidenta, sa mai citeasca cineva in acel vagon de metrou ceva scris de Iaru, si acel cineva sa fie in spatele meu. Alta explicatie nu exista. Nu aveam o carte clasica, sa se vada pe coperta ce citesc, si oricat s-ar fi reflectat  in geam ecranul e-book reader-ului, nu avea de unde sa isi dea seama ce citesc, dupa niste nume de capitole. Deci sigur era o coincidenta.
- Horea Sibisteanu, nu?
Ok, asta nu mai era nicio coincidenta. Asa ca m-am intors. Era tipa creata ce imi zambise cand ma urcasem in metrou. 
- Da. Si Iaru e chiar misto. Ne cunoastem? Si de unde stii ce citesc?
Sa fiu sincer, mi se facuse frica. Am o mica experienta cu o stalker-ita si ceea de mi se intampla imi aducea aminte de niste lucruri ciudate.
- Iti citesc blogul. Nu imi venea sa cred ca te vad in metrou. Si ca sa fiu sigura ca esti tu, te-am cautat un pic pe google, apoi am intrat la tine pe blog si m-am uitat la aplicatia aia care arata ce carte citesti.
Cred ca s-a vazut pe fata mea relaxarea, dupa ce am am aflat cum de stia totul despre mine/
- Ne expunem prea mult pe internet. M-ai cam speriat cu cyber stalking-ul asta. Si tu esti?
- O cititoare.
- Bun, si te cheama?
- Nu conteaza. Eu voiam doar sa te salut. Si o sa ma uit diseara pe blog sa vad daca ai scris despre mine.
- Maine. Uita-te maine ca azi nu mai am putere sa fac nimic creativ.
Metroul a ajuns in statie, am coborat si dupa ce m-am indreptat spre perete pentru a lasa lumea sa coboare, m-am oprit si m-am uitat in spate dupa ea. Cobora si ea acolo si ma gandeam ca poate continuam discutia sau ne luam ramas bun. Nu era in spate, ci era deja pe peron, in drum spre magistrala 1. Am urmat-o si am privit-o din spate. Nicio secunda nu s-a intors sa vada daca sunt in spatele ei. In ingramadeala de la scarile rulante, am piedut-o, iar cand am ajuns pe peron veneau metrouri pe ambele directii, asa ca am sarit repede in metroul meu. Mi-am vazut de citit pana la Obor, iar acolo, dupa ce am coborat, si am inceput sa merg de-a lungul peronului spre iesire, am vazut-o doua vagoane mai incolo, cu telefonul in fata, cyber stalker-ind pe cineva. Am zambit si mi-am vaut de drum.

Oare o sa comentezi la articolul asta? 

Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...