Liga veche
In urma cu aproape 20 de ani au inceput sa vina studenti romani in Japonia. Datorita unor oameni ca prof Paulet, prof Nistor sau dn Vulpe si mai nou dn Toma, astazi eu am un statut ok, aici. Pentru ca niste oameni ce si-au vazut de treaba, ce au muncit si au terminat studiile cu rezultate exceptionale, Romania e privita ca o tara de oameni muncitori, inteligenti si cu bun simt, in Japoinia. Aici inca suntem cunoscuti de romanii aia buni, aici nu au auzit de tigani, nu au auzit de hotii romani, nu au auzit de ciminalii sau viloatorii romani ce ne dicteaza imaginea in Europa.
Eu le sunt reconuscator pentru asta si le multumesc ca datoriata dumnealor, eu astazi am o sansa ca oricare altul, fara sa mi se dea o bulina neagra de la inceput, ci chiar ca poarnesc cu o bulina rosie.
Totodata stiu ca stacheta e sus si trebuie sa o mentin asa. Sunt asteptari de la mine, pentru ca sunt roman.
Zilele trecute l-am cunoscut pe dn Vulpe, ce se afla in Japonia din '96. M-am bucurat ca am avut ocazia sa discut cu un om ce a studiat aici si a ramas aici. Despre mediul academic din Japonia stiam de la dn profesor Paulet si de la dn asistent Toma, iar apoi l-am simtit pe pielea mea, insa nu cunoscusem pe nimeni care sa fie aici de atatia ani, sa reuseasca sa se adapteze la o lume atat de inchisa si atat de reticenta la tot ce e extern. A fost o seara placuta. Am parte de zile placute de cand m-am intors in Japonia. Numai printre romani, si asta ma face sa ma simt mai aproape de casa.
Am ajuns pentru a nu stiu cata oara in Shibuia si nu am facut poza la statuia lui Hachiko, sper ca data viitoare sa ii fac poza.
Pe curand...
Eu le sunt reconuscator pentru asta si le multumesc ca datoriata dumnealor, eu astazi am o sansa ca oricare altul, fara sa mi se dea o bulina neagra de la inceput, ci chiar ca poarnesc cu o bulina rosie.
Totodata stiu ca stacheta e sus si trebuie sa o mentin asa. Sunt asteptari de la mine, pentru ca sunt roman.
Zilele trecute l-am cunoscut pe dn Vulpe, ce se afla in Japonia din '96. M-am bucurat ca am avut ocazia sa discut cu un om ce a studiat aici si a ramas aici. Despre mediul academic din Japonia stiam de la dn profesor Paulet si de la dn asistent Toma, iar apoi l-am simtit pe pielea mea, insa nu cunoscusem pe nimeni care sa fie aici de atatia ani, sa reuseasca sa se adapteze la o lume atat de inchisa si atat de reticenta la tot ce e extern. A fost o seara placuta. Am parte de zile placute de cand m-am intors in Japonia. Numai printre romani, si asta ma face sa ma simt mai aproape de casa.
Am ajuns pentru a nu stiu cata oara in Shibuia si nu am facut poza la statuia lui Hachiko, sper ca data viitoare sa ii fac poza.
Pe curand...
Comentarii
Trimiteți un comentariu