Treceți la conținutul principal

Golden Gai

Undeva in Shinjuku, in spatele Templului Hanazono se ascunde una din cele mai fascinante stradute/cartier din Tokyo: Golden Gai (Orasul de aur).
Cartierul formad din 6 stradute paralele, strabatute de alte cateva perpediculare cu acestea, inguste cat sa incapa un om, adaposteste peste 200 de baruri tematice, mici cam de maxim 8 metri patrati. Zona a devenit cunoscuta inainte de 1958 cand prostitutia era ilegala in Japonia si deasupra fiecarui bar exista o camera unde o prostituata satisfacea clietii barului. Acesta este si motivul pentru care barurile sunt atat de mici, ele aveau clienti fideli, ce se cunosteau cu proprietarul, erau de incredere si puteau sa apeleze la serviciile extra pe care acesta le oferea. In anii '80, perioada incendiilor din Tokyo, zona a fost pazita de proprietari ca sa nu fie incendiata si astfel a ramas intacta.



Acum, barurile sunt celebre pentru ca este locul de intalnireal artistilor. Pe langa teatrul ce exista la subsolul uneia din cladiri, muzicieni, scriitori si pictori se intalnesc in barurile de pe celebra strada. Propietarii barurilor sunt artisti ce s-au pensionat si de aceea barurile au diferite teme: muzuca spaniola, frantuzeaesca, englezeasca, country  sau arte plastice.
Zona are o importanta arhitecturala pentru urbanismul actual, cu stradute inguste, mici de doua nivele, la parter e barul, iar la etaj e o camera, unde se ajunge pe o scara ingusta. Zonele din oras au fost reproiectate in timp si astfel de cartiere, de la inceputul procesului de urbanizare moderna a Tokyo-ului, nu mai exista. Astazi, asociatii nonguvenramentale incearca sa pastreze zona intacta, insa cladirile sunt subrede si posibil ca la un viitor cutremur, zona v-a fi distrusa daca nu sunt reabilitate. Strazile sunt prost luminate si cladirile sunt  nerenovate insa pentru ca este o zona unica, persoanele vin foarte des aici.


Golden Gai este o zona ce trebuie vazuta in Tokyo. O seara la baut aici face experienta din Tokyo sa  fie mai veridica.
Mai multe poze pe pagina de Facebook a blogului, aici.
Pe curand...

Comentarii

  1. ciudate usi... si ce-s chestiile alea ce seamana cu masini de spalat cu incarcare superioara / cos de rufe si ala ce seamana a fi aer conditionat asezat pe jos ???

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, aer conditionat.
    Ciudat? E foarte misto ca e ca in Banilon. Haos

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...