Treceți la conținutul principal

Dezordinea preventiva

L-am descoperit pe Matei Visniec in clasa a XII, cand studiam dramaturgia la romana, si la teatrul absurdului am studiat Cai la Ferestra. Mi-a placut atat de mult ideea de teatru absurd incat mi-am cumparat volumul in care se afla piesa studiata si l-am citit pe tot, "Istoria comunismului povestita pentru bolnavii mintal". 
Acum trei ani am vazut pentru prima data o piesa de-a lui pusa in scena, la Teatrul National Vasile Alecsandri din Iasi, Negustorul de Timp ce fusese jucata acolo in premiera mondiala, in prezenta dramaturgului. 
De cand m-am intors in Bacau mi-am propus sa merg la teatru. Teatrul Bacovia are specacole foarte bune. Unul dintre spectacole e Angajare de Clovn, de Matei Visniec, piesa ce se joaca de cateva stagiuni, cu un succes mare la critici (bacauanii sunt snobi si lenesi, deci nu prea vin la teatru) insa eu nu am apucat inca sa o vad. Am vazut ca s-a jucat de vreo doua ori si de fiecare data am ratat momentul... Sper sa o mai prind...
Acum cateva luni am vazut pe facebook o postare despre un roman de Matei Visniec. Am ramas surprins de lipsa mea de cunostiinte. Oare cum imi scapase ca scrie si proza. Am cautat repede pe net si am descoperit ca Dezordinea preventiva, publicat la Cartea Romaneasca, are si e-book, pe care l-am cumparat din una din burse (in programul "Minim un e-book si o carte pe luna" - progra finantat de creierul meu prin UTI :)) ). Randul la citit i-a venit abia sambata seara. Am descoperit un roman foarte captivant, o radigrafie cu influente absurde a jurnalismului din zilele noastre. Fara braking news si SoC! Visniec scrie o carte misto, la persoana intai, despre un jurnalist novice ce lucreaza la un radio important din Franta. Pe plan secundar, partea absruda, e povestea cu sobolanii inteligenti ce semneaza un acord cu oamenii pentru a traii inpreuna in pace.
Cartea mi-a adus aminte de prietenii dragi din Tokyo si nu pentru ca apar cateva stiri din Japonia in materialele prezentate de jurnalistii din roman, ci pentru ca personajul principal vibra in aceleasi frecvente un un om drag mie, un prieten din Tokyo de care mi-e dor.
E o carte pe care o recomand cu drag pentru ca e scrisa atat de curat si simplist incat povestea cu sobolanii ti se pare reala.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...