Treceți la conținutul principal

Jurmal de calatorie - ziua 3

Am plecat de la Domeniul Regilor pe la 9, 9 jumate, inspre Feleac. In Feleac urma sa vizitam biserica construita aici de Stefan cel Mare. Orientarea mea in spatiu ne-a dus pe drumul de tara unde era manastirea. Am descoperit insa ca manastirea era noua, dar construita foarte bine. Nu cred ca am mai vazut de mult o biserica noua, gata sau aproape gata construita cu atata bun gust. Bravo proiectantului si constructorilor. Piatra sculptata inserata prin beton, stiluri imbinate aproape perfec, fiind armonice, vitralii, coloane sculptate, piatra la temelie, toate faceau biserica, chiar tot asezamantul sa fie de un rafinament rar vazut in zilele noaste.
Biserica veche, cred ca este singura biserica ortodoxa construita in stil gotic. Este micuta si foarte primitoare. Parintele tanar, care a stat cu noi si ne-a spus istoricul era un om erudit si plin de energii pozitive. de mult nu am mai vazut asa un preot. Tot el ne-a povestit ca Sotul Veronicai Micle este de acolo, nu ii mai retin numele insa el a plecat din Feleac, la iasi si acolo a cunoscut-o pe veronica care era femeie in casa la niste boieri. A luat-o de sotie si au facut impreuna doua fete. In una din scrisoi, domnul Micle scria acasa ca este foarte bolnav insa Veronica e bine si isi petrece tot timpul pe la serate literare. Imaginea care mi-am creat-o afland mai multe despre ea a fost o varinata autohtona a lui MAdame de Bouvarie. Nu stiam ca era maritata si avea o relatie vu Eminescu. Vravo mai Mihai, ai avut o feblete pentru o parvenita autodidacta care mai era si maritata! Cam toti genii nu au noroc la femei, indragostindu-se de femei usuratice ce isi pun in valoare farecele incercand sa cucereasca un astfel de barbat. Cica Veronica nu moare intamplator in acelasi an cu Eminescu, se crede ca s-ar fi sinucis, si nu ar fii ngropata in manastire, ci undeva inafara ei, dupa ritualul de inmormantare a sinucigasilor. Papase toata averea raposatului ei sot si lasase in urma doua fete tinerele, fara nimic. Parintele cuostea din anumite surse aceasi varinata pe care o stiu si eu cu o moarte prin otravire indelungata, de cate masoni, a lui Eminescu.
De la Feleac am plecat in Cluj, unde ne-am invartit ca o ora ca sa gasim Gradina Botanica pentru ca strada pe care se afla, Strada Republicii, nu exista in mintea lui Marcel, ajungand acolo am dscoperit ca el o vedea altfel, cred ca si-a schimbat numele intre timp. Clujenii sunt ingrozitori. Nu am gasit loc de parcare cam nicaieri cu toate ca am observat o droaie de locuri nou amenajate, insa nici acestea nu fac loc. Cateva ore bune ne-am plimbat prin Cluj (inca il mai tineam minte, din clasa a 9a) si am vizitat Mitropolia si catedrala catolica. La muzee nu am mai ajuns pentru ca era tarziu si trebuia sa ajungem in chei. Din cauza problemei cu timpul nu am mai apucat sa ajung la Iulius Mall sa postez mesajul de ieri.
Ma bucur ca ma revazut Cheile Turzii. Am fost in ele in clasa a 9a, insa am fost pe partea celalta si din cauza undei ploi nu am ajuns pana in partea cealalta. Asa ca acum am pornit invers si nu am ajuns in capat pentru ca ne-a speriat din nou ploaia. Pentru cei ce nu stiu, Cheile Turzii sunt patrimoniu UNESCO si sunt singurile chei de la noi din tara ce se fac la pas, fiind foare inguste, neputandu-se sa se mearga cu masina.
Urmeaza o zi plina, cu drum lungut si greu si plin de popasuri. Maine e sarbatoare mare si o sa asitam la slujba la Nicula. Dar despre astea in mrticolul urmator.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...