Roppongi Hills

Dupa cum v-am spus acum doua zile, duminica am fost in Roppongi pentru ca acolo este ambasada Romaniei. Roppongi este una din cele mai dinamice zone din Tokyo si este foarte cunoscuta pentru viata de noapte. Majoritatea cluburilor si discotecilor populare sunt aici.
Insa pe langa viata de noapte, Roppongi e o zona plina de muzee si expozitii. Tot aici se afla o multime de ambasade si doua "orase in oras": Roppongi Hills si Tokyo Midtown. Daca nu va e foarte cunoscut conceptul de oras in oras un bun exemplu de la noi e Palasul ce inglobeaza hoteluri, cladiri de birouri, muzee, restaurante, magazine si parcuri.
Ca sa ajung din statie la ambasada traversam Roppongi Hills am zis ca dupa ce votez o sa ma opresc acolo un pic. Stiam ca in Mori Tower (54 de etaje) este un muzeu de arta: Mori Art Museum si unul din cele 6 observatoare din Tokyo din care am apucat sa vad doar doua: Tokyo Tower si cel din cladirea Guvernului Metropolitan.

Dupa ce m-am plimbat un pic prin Roppogi Hills si am observat autostrada suspendata am intrat in Mori Tower unde mi-am cumparat un bilet cu care puteam sa vizitez muzeul si observatorul. Biletul costa 1000 de yeni (10 euro) cu reducerea de student. As fi vrut sa vizitez si terasa cladirii insa acolo era o expozite Disney si intrarea costa inca 1000 de yeni.
Ajuns la etajul 52 am observat ca toata lumea era asezata in rand la o coada mare. Dupa ce am asteptat jumatate de ora sa imi ajunga randul, timp in care am observat ca este vorba despre exopozita: "Cartea Mortii" -expozitie despre Egiptul Antic adusa de la Britsih Museum, am aflat ca biletul meu nu include acea expozitie ci cea de arta, care era separata. Am urcat niste scari rulante si am ajuns in muzeu. Mi s-a dat un dispozitiv ce prezenta audio principalele opere de arta (opere despre care o sa va povestesc si eu pe scurt, atasand si o poza - insa nu sunt toate exponatele, ci cele importante) si mi s-a spus ca nu am voie sa folosesc blitul la aparat (de aceea unele poze arata cam ciudat).
Expozitia gazduita de muzeu se numea: Lumea araba moderna si este una din cele mai tari expozitii pe care le-am vazut vreodata. Expozita cuprindea: fotografii, filmulete, picturi, colaje si machete.Exponatele fie sunt despre Dubai - orasul modern al lumii arabe fie despre razboiul dintre palestinieni si evrei (din punctul de vedere al palestinienilor)
Prima piesa, cea care deschidea expozitia si se vroia a fi definia reprezezinta o poza in ceata a unei femei arabe imbracate in rosu si machiata, ce se uita spre camera, intoarsa cu spatele. Toate elementele din poza ar face ca acea femeie sa fie omorata cu pietre pentru ca: e machiat si fata nu ii este acoperita, se uita inapoi - e interzis sa intoarca capul si este imbracata in rosu ceea ce nu e permis. Fotografia e realizata de un artist din Dubai.

A doua piesa este un colaj de imagini din Israel: cladiri ponosite pline de antene satelit sau reclame la Coca-Cola. Toate arata saracia si dezastrul facut de razboiul civil ce pare ca nu se mai termina.

Urmatorul exponat reprezinta un santier si simbolizeaza Dubaiul. In urma cu cativa ani Dubai era un desert si nimic mai mult. Atunci marii bogatasi ai zonei au decis sa realizeze ceva din care sa castige pentru ca petrolul nu o sa fie pentru totdeauna. Asa au inceput construirea unui oras ce a ajuns sa fie mirajul lumii arabe.

O fantana arteziana din care tasneste apa neagra simbolizeaza puterea lumii arabe: petrolul. Artisul isi aduce aminte ca atunci cand era mic, in apropierea casei sale a fost forat si descoperit petrol ce a tasnit din pamanat foara oprire timp de o saptamana. Seicul vroia sa arate bogatia sa si faptul ca nu ii pasa ca iroseste petrolul insa locuitorii au avut de suferit din cauza ploii negre si a mirousului.

A doua parte a expozitiei se refera la religie si concepte ale lumii arabe. Prima piesa expusa este realizata de un doctor si se numeste Magnetism. Un mare magnet troneaza in mijlocul unei pilituri de fier ce face ca pilitura sa se apropie de magnet. Piesa vrea sa sembolizeze Mecca.

Una din piesele mele favorite este un filmulet ce reprezinta un arab ce citeste dintr-o carte un text. In fata sa are o arma iar in spate un steag musulman. La prima vedere pare a fi un manifest al unui terorist sinucigas insa daca stai si citesti subtitrarea iti dai seama ca arabul citeste din 1001 de nopti cea mai cunoscuta carte palestiniana. Artisul vrea sa arate ca lumea e predispusa sa judece si sa se arunce la concluzii pripite.

Un set de fotografii realizate de un fotograf palesinian arata duferinta lor ca popor si motivarea razvoiului civil. Totul a inceput cand englezii au impartit tara in doua pentru a le face loc evreilor si palestininieinii s-au trezit ca le este furata tara.

Urmatoarea piesa este din nou, una din favoritele mele. Artisutul palestinian s-a aflat la studii in SUA si a fost inspirat din reclamele luminoase ce se afla pe fiecare teatru sau sala de spectacole ori filme. Pe parcursul sederii sale in State lumea ii spunea "I'm sorry" cand auzeau ca este arab, dupa ce il descopereau o persoana placuta si nu un terorist. El nu a inteles niciodata pentru ce le pare rau: pentru ca ii judeca, pentru ca ii eticheteaza sau pentru ca au pornit razboaie impotriva lor. Pe langa firma luminoasa, piesa mai avea si o cutie cu bomboane cu acelasi test, bomboane ce erau pentru public.

In sala de arta contemporana am fost impresionat de o fotografie ce simbolizeaza femeia araba din care tot ce vezi e ochii. Ea e mereu acoperita si nu are dreptul sa vorbeasca in public asa ca tot ce retii de la ea sunt ochii.

Printre ultimile exponate a fost un exercitiu matematic. Au fost luate tarile arabe si puse int-un sistem de coordonate in functie de literele ce le definesc numele tarii. Apoi punctele au fost unite si s-a realizat un perimetru ce reprezinta harta artistica. In functie de numarul de muzee si bibioteci publice din tara respectiva, a fost ridicata forma geometrica in inaltime.

Am mai vazut un filmulet socant din Israel unde cei captivati erau pusi sa mearga in patru labe pe strada sau fimari cu camera ascunsa intr-un cabinet medical unde doctorul punea pacientii sa ii pupe picioarele inainte sa se uite la ei. Insa cel mai dur filmulet a fost din Egipt. Acolo, acum cativa ani un artist s-a inchis intru-n cub de sticla si se filma non-stop, alergand sau dansand. Filmarea era transmisa in direct pe internet si in acleasi timp isi calula transpiratia, pulsul si tensiunea. El incerca sa faca muzica pe ritmul acestor trei paragrafe. In timpul revoltei din Egipt unul din oameni l-au impuscat in cap pe artist ceea ce a fost vazu live de toti cei ce ii urmareau spectacolul pe intenet.

Dupa ce am terminat de vizitat muzeul am plecat spre obseravtor. E cel mai inalt din Tokyo pe care l-am vazut eu si al doilea din Japonia (cel din Yokohama era cel mai inalt). Dar inca nu am fost la Tokyo Skytree cel mai inalt turn din lume. Acolo o sa merg in toamna si as vrea sa merg pe inserate sa prind si lumina dar si noaptea.
Pe mine peisajele astea urbane ma linistesc foarte mult, de aceea am stat pe o bancuta langa un geam si am privit orasul minute bune.

Apoi m-am intors spre camin, ca mai aveam de invatat.
Pe curand..