Treceți la conținutul principal

Futo desu

Intru în benzinărie, uitându-mă înapoi, spre pompă. Mă bântuie sentimentul că o să uit pompa de la care am alimentat. Sunt tare aiurit în ultima perioadă și fac o droaie de prostii mărunte, copilărești. La una din case sunt două persoane, la cealaltă nu e nimeni. Mă duc acolo și spun pompa, uitandu-mă din nou spre mașină să văd dacă nu am greșit. 4, de fiecare data opresc la pompa 4 și nu știu de ce de fiecare dată cred că o să iut pompa. Deodata, de la casa de lângă aud o voce ce mă strigă:
- Horea! Te-ai întors în țară?
Întrebarea asta mă scoate din sărite. Se face acuș un an de când m-am întors și lumea mă tot întreabă dacă nu sunt în Japonia, când mă vede pe stradă. Nu frate, m-am teleportat aici sau am o clonă ce o arde prin Bacău când eu sunt in Tokyo.
Mă întorc cu un zâmbet fals dar bine studiat și răspund că da, încercând, în același timp să nu par surprins de persoana care mă întreabă, pentru că nu i-am recunoscut vocea și nici nu am observat-o când am intrat în benzinărie. Sunt niște colegi din liceu. Nici nu mai știu cum îi cheamă. Încă sunt împreună de atunci. Probabil că s-au însurat între timp. Mă uit la mâinile lor dar nu văd nicio verigheta.
Ea: Vai Horea, noi suntem fani Japonia și ne dorim atât de mult să ajungem acolo. Noroc de facebook și de tine că mai vedeam și noi poze de acolo!
Zămbesc...
El: Auzi, ai fost la Futo?
Nici nu am timp să reacționez, doar zâmbetulse transformă din fals în real.
Ea: Hai măi. Crezi că a fost într-un orășel așa mic. El era la Tokyo. Futo nu e atât de important.
"Deci l-ati citit pe Moise", spun eu.
Ea: Îl cunoști?
El: Poate a citit și el cartea, ca să se documenteze, că tot a fost acolo.
Am citit cartea și apoi l-am cunoscut. Pot spune că îmi e prieten.
Ea: Auzi, mai e cu tipa aia pentru care a plecat în Japonia?  Ce poveste de dragoste! S-a insurat cu ea după un an...
El: Fix când îi expira viza...
Niciodată nu am văzut povestea lor așa. Pentru mine povestea de dragoste din Iertați-mă că nusunt japonez, a fost o poveste secundară. Mie mi-a placut aventura lui de Gaijin. Dar ea asta vede. O poveste de dragoste ce s-a materializat așa cum trebuie, cu o nuntă după un an. El o vede ca pe o chestie practică. S-a insurat că avea nevoie de acte pentru că nu
vede ceva suprem în instituția căsătoriei. De aia și sunt împreună de vreo 12 ani și nu s-au însurat niciodată... Ea bate apropouri, dar nimic.

"Da, sunt împreună și sunt foarte frumoși împreună. Îmi pare bine că v-am văzut și poate ne vedem odată la o cafea. Mă grăbesc acum, dar ne auzim noi pe facebook." E o minciună sosială. Și eu și ei știm că asta nu se v-a întmpla nicodată dar am spus-o așa de complezență. Ne luăm rămas bun și fiecare își vede de drumul lui.


Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...