Treceți la conținutul principal

Curs, o a treia ipostaza

Pana zilele trecute am asistat la un curs din doua ipostaze: cursant si profesor. Marti, insa, am fost la un curs din o a treia persopectiva: prieten curios.
Saptamana ata trei dintre cei mai buni prieteni ai mei au fost in oras. Fie ca au venit din Tokyo, din Londra sau Galati, saptamana asta erau aici.  Pentru ca nu le place sa le dau numele o sa vorbesc despre ei folosint initaila orasului de unde au venit.
Deci, L e pentru o saptamana in Bucuresti, unde tine un curs de antropologie la UB. Atunci cand ne-am cunoscut si am afat ca tine acest curs, i-am spus ca intr-o zi o sa se trezeasca cu mine in spatele clasei si o sa o intrerup cu o intrebare personala. S-a dovedit a fi prea complicat. Nu stiam sala, nu stiam facultatea, nu stiam perioada in care vine asa ca i-am spus ca vreau sa merg la un curs odata cu ea si L a fost de acord.
Pata Rat, Cluj
S-a intamplat sa fie un curs ce a avut niste studii de caz pe care le cunosteam oarecum, din discutiile pe care le-am avut insa am invatat un nou concept: Post-turism. Post-turimul e un altfel de turism, facut de cei ce nu vor sa mearga in excursii organizate, cu obiective mainstream, ci vor sa descopere singuri, culturi si locuri inca virgine. Ceea ce mi s-a parut atat de interesant este ca acest fenoment este studiat, Orice om de rand il ia ca pe un fenomen normal, insa un antropolog gandeste acest fenomen din atatea puncte de vedere: scaderea vanzarilor ghidurilor de turism, declinul suprematiei hotelurilor, variantele alternative de turism ca: CouchSurfing sau locuirea cu bastinasii intr-un trib african. De la sharurirea in timp real a vacantei tale pe retelele de socializare pana la dorinta de a iesi din tipar si de a fi primul care a facut ceva in materie de turism, fie ca e vorba de descoperirea unei mici cafenele sau cel care a locuit o saptamana in Pata Rat, in Cluj.
Pe ceallta parte, mi s-a parut foarte interesant sa vad cum preda un prieten de-al meu si experienta a fost foarte placuta. L, e un profesor foarte dezimvolt si mi-ar fi placut sa am si eu un astfel de profesor in facultate.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...