Treceți la conținutul principal

Mahalaua lui Eliade

Invat sa iubesc Bucurestiul. O sa traiesc aici si trebuie sa vad mai mult decat un oras cu oameni rautaciosi si cochet doar in zona centrala. Si cum poti sa te indragosteti mai mult de un oras, decat prin istoria lui. Iar daca traseele clasice nu ma impresioneaza deloc, ce  cei de la A.R.C.E.N. au venit cu o propunere culturala de plimbare la picior prin Bucurestiul lui Mircea Eliade. Un traseu ce poate fi numit post turism, insa nu se adreseaza doar hipsterilor, ci si melacolicilor, sau iubitorilor perioadei interbelice.
Ghizi ne-au fost Edmind si Cristi, ce ne-au plimbat prin Mahalaua Mantuleasa si prin zonele unde a copilarit si a crescut Mircea Eliade.

„Bucureștiul din nuvela Pe strada Mântuleasa, deși legendar, e mai adevărat decât orașul pe care l-am traversat, pentru ultima dată, în august 1942.” Mircea Eliade

Uneori traiesti intr-un oras, ii stii arterele principale, dar nici nu ai habar de ce se ascunde dincolo de ele. In clasa a 9a si a 10a, am citit aproape tot ce se putea de Mircea Eliade. Insa de atunci si pana acum am uitat complet de Strada Mantuleasa si nici nu mi-am pus problema sa caut locul une s-a aflat Casa cu Mansarda, strada Paleologul cu linia de tramvai sau casa care l-a inspirat sa scrie La tiganci. Pentru asta esita asociatii ca A.R.C.E.N., care sa conserve cultura orasului si sa spuna povestile mahalaleror ce au facut candva Bucurestiul atat de celebru.
Sunt atat de multe lucruri pe care le-am aflat despre aceasta zona, Edmund si Cristi ne-au spus legendele mahalalei de pe langa Targul Mosilor si ne-au descifrat mituri ale Bucurestilor de alta data, incat va recomand sa mergeti intr-unul din weekendurile de pana pe 26 aprilie, sambata si duminica de la 3 sau de la 5 (mai putin in weekendul cu Pastele), sa descoperiti fantasticul ce inca se simte pe strazi ca Strada Mantuleasa, Plantelor, Negustori, Mosilor Vechi.
Si ca sa va conving ca se merita, va invit sa vedeti cateva poze pe care le-am facut eu ieri, poze incarcate pe pagina de Facebook a blogului, AICI.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...