miercuri, 5 decembrie 2012

Un alt fel de 1 Decembrie

Sambata trecuta, de 1 Decembrie, mi-am facut curaj si am iesit din casa. Eram baricadat de doua zile, nu vorbisem cu nimeni, nu mai fusesem la receptia de la Ambasada, nu fusesem la aprindearea bradului de Craciun de la Waseda, ma salbaticisem. S-a luat mama de mine si mi-a zis sa ies din casa, sa e mai bine asa.
Planul era facut de o saptamana, si am zis ca nu il mai contramandez si pe asta.
Imi mai ramasese de vazut doua locuri din Tokyo ce trebuie vizitate cand copacii isi schimba culorile.
Ginkgo Avenue este o strada pe care de o parte si de alta se afla Ginkgo Biloba coafati in asa fel incat sa arate ca niste flacari. Strada se deschide in Cladirea Parlamentului. De o parte si de alta e plin de terase, de unde se poate observa frumusetea copacilor. Ginko Biloba ingalbenesc foarte frumos si frunzele lor ce au forma acea de plaman, e foarte specataculoasa. Era plin de lume acolo, de la femei imbracate draditional, la pictori, la mirese si noi, care ne pozam cu steagul Romaniei.

Pe esplanada din fata parlamentului era un festival. Gherete cu mancare: de la cartofi prajiti cu pui pane, pana la peste sau fructe de mare pe bat, dulciuri traditionale, ceai si alte celea. Pentru ca era aproape ora pranzului si pentru ca mirosea bine, am poposit si noi acolo sa mancam. Atunci s-a treciat si vremea. Initial a inceput sa ploua cu soare iar apoi un vant rece a inceput sa mature frunzele. Ploua si vantul rece imi aminteau de toamnele de pe Splai Bahlui. Ne-am adapostit intr-o cafenea, unde am asteptat sa apara soarele.
A doua destinatie a zilei a fost Koishikawa Karakuen, una din cele mai frumoase si vechi gradini din Tokyo, alaturi de Rakugien. Construita in 1600 de familia Tokugawa, gradina poarta numele unui poem ce spune ca poti sa te bucuri de viata numai dupa ce ai ajutat pe cei din jur. Gradina incearca sa reproduca scene din poeme japoneze, la fel ca si Rakugien. Se spune ca locul si-a pierdut din stralucire pentru ca in apropiere a fost construit Tokyo Dome si pentru ca in fundal se pot vedea cladiri moderne. Mie tocmai asta mi-a placut mai mult, ca in imima orasului inca exista o gradina peste care timpul nu si-a pus amprenta. Copaci frumosi tunsi, lacuroare cu pesti si ratuste, alei intortochiate din piatra si podulete micute. E locul perfect pentru evadarea din cotidianul haotic si regasirea pacii interioare.
Mai multe poze de pe Ginko Avenue gasiti pe pagina de facebook a blogului, aici iar din gradina aici.
Plimbarea s-a incheiat cu un băgă la Mosu. Era cazul sa incerc si eu celebrul lant de fast-food japonez.
Pe curand...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Translate

Faceți căutări pe acest blog

Scriu despre:

japonia (462) carte (228) de-ale mele (177) Facultate (123) filme (108) mancare (85) seriale (79) EU (64) scoala (64) muzica (60) oameni (49) prieteni (49) blog (48) excursie (44) Bacau (41) Iasi (41) Romania (40) funny (37) teatru (36) tv (31) bucuresti (29) Coreea (25) playlist (20) facebook (17) sesiune (17) internet (14) sarbatoare (14) copilarie (12) fashion victim (12) iPhone (12) natura (12) romani (12) politica (11) vacanta (11) Ghibli (9) camin (9) jurnal de calarorie (9) leapsa (9) opinii (9) proza (9) telefon (9) constructii (8) dincolo de metropola (8) literatura (8) transport (8) tren (8) familie (7) fotografie (7) kinki (7) presa (7) traditii (7) google (6) tehnologie (6) 1 mai (5) Atena (5) deviantart (5) iarna (5) petrecere (5) photoblog (5) presesiune (5) prostie (5) psihologie (5) viata (5) Pishinau (4) cadouri (4) cultura (4) despre mine (4) mare (4) poezie (4) raceala (4) servicii (4) Craciun (3) aniversare (3) autocunoatere (3) criza financiara (3) dentist (3) kamakura (3) liceu (3) nikko (3) timp liber (3) yokohama (3) banc (2) capitan planet (2) desene (2) la multi ani (2) memorial (2) metrou (2) obiceiuri (2) postmodernism (2) prietenie (2) prosti (2) scris (2) societate (2) taxi (2) Disneyland (1)