Namaste, Sega


Am citit romanul "Namaste. Un roman de aventuri spirituale in India", scris de Sega, din douatrei moitive:
1. Era despre India iar din liceu, de la Eliade mi se trage fascinatia pentru aceasta tara. E visul meu adolescentin sa vizitez "Perla Angliei", dar viata m-a dus in Japonia, unde am un prieten indian si din cand in cand mananc mancare indiana;
2. Am crezut ca daca in titlu exista cuvantul aventuri, o sa am parte de un roman ca al lui George Moise, spumos, plin de momenente spumoase. Am avut parte de asta pentru cateva pagini... Apoi sex, origii si frustrari.
3. Citisem o recenzie scrisa de Ancuta, ce se fereste ca dracul de tamaie de romanele romanesti contemporane, si am zis ca daca l-a citit ea, pai atunci e bun.
Sincer sunt cam dezamagit. Poate pentru ca mi-am pus prea multe speratne in el, poate pentru ca ma asteptam la mai mult. Sa fiu sincer, inadara de cateva momente spumoase si cateva erectii, romanul nu mi-a provocat nimic. Poade doar mi-a trezit din somn dorinta de a vizita India. India lui Sega e cea de la resortul de meditare unde a incercat si a esuat sa sa regaseasca, India lui e prea lipsita de aventuri si prea putine socuri culturale. India lui e plina de frustrari de toate tipurile, e o Indie de nisa, privata, domesticita.
Nu spus ca romanul nu e bun, insa nu e la ceea ce ma asteptam eu. Sega a avut o experienta interesanta, un subiect bun de roman, insa nu era ceea ce cautam eu. Poate, candva o sa am si eu experienta mea indiana si o sa scriu si eu o carte despre India mea. Ceea ce m-a stresat foarte tare a fost modul in care a fost scrisa cartea. O fraza din 4 era in engleza, iar daca nu, un cuvant dintr-o fraza tot era. Dude, intelegem ca ai vorbit numai in engleza, in India, nu trebuie sa ne amintesti prin fraze sau cuvinste scrie Italic, come on! Ii dau nota de trecere si astept sa se revanseze cu celalalte doua parti, ce promit aventuri de dupa resort, din India si Nepal. Daca isi scrie cartile cu acelasi umor, si cu mai putine metafore de duzina si renunta la Raducioiu-cisme, o sa aiba succes si mai mare.
Deci nu e o capodopera literara, nu are o mana atat de talentata la scris (nu ca eu as fi un mare talent, dar pe mine nu m-a publicat Humanitas), insa e o carte interesanta. O recomand celor ce sunt amatori de aventuri exotice, celor care le plac situatile amuzante pornite din socul cultural, si celor care vor sa citeasca un roman usurel, cu un peisaj exotic. Poate voua o sa va placa mai mult.
Pe curand...

Comentarii

  1. Horică, mă bucur într-un fel că am putut fi un factor decisiv în alegerea cărții. Pe de altă parte, îmi pare rău că nu am simțit cartea la fel. Mie mi-au plăcut mult revoltele, eforturile interioare înspre găsirea sinelui. Poate și faptul că trec printr-o astfel de perioadă m-a făcut să empatizez mai mult cu acele pasaje, să apreciez introspecția.
    La fel însă am pățit și cu Eat Pray Love, multe cunoștințe de-ale mele au spus că nu-i cine știe ce însă eu am savurat tare mult pasajele meditative...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mi s-au parut fortate momentele alea, mai mult de dragul sa fie, si ca a trisat mult, ca nu s-a chinuit...

      Ștergere
  2. Am citit ambele romane ale lui Sega,dar nu trebuie judecat prea aspru.Ele reflecta opinia sincera a unui tanar roman crestin ortodox care traieste o experienta politeista intr-o tara atat de variata dun punct de vedere cultural.Eu am avut sansa unei vizite relativ scurte in India si Nepal ceeace m-a ajutat sa ma bucur mai mult de aceasta lectura.Nici eu nu m-am dat in vant dupa unele pasaje cu limbaj mai putin estetic dar suntem in secolul 21 si nu ne putem astepta la regalul descriptiv lingvistic al unui Calistrat Hogas sau Alexandru Vlahuta...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asta e parerea mea. Mie nu mi-a placut si cred ca e o carte scrisa doar ca sa mai faca un ban acolo.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare