Treceți la conținutul principal

Iasi - Bacau si retur

Saptamana asta s-a anuntat una plina. La inceputul ei trebuia sa ajung in Iasi, unde trebuia sa ma intalnesc cu domnul profesor sa vada ce si cum am lucrat si sa-mi iau actele pentru echivalare pentru ca joi ajungeam la Bucuresti pentu un dineu cu Ambasadorul Japoniei si pentru a-mi pune apostila pe diploma. Am plecat de dimineata la Iasi si am prins maxi-ul de 8:15,cand eu aveam programare la 9. In maxi, vis-a-vis de mine era un tip ciudat, ce se agita intr-una si care asculta muzica la un walkmen din ala vechi cu caseta. Dar omul nu era pierdut in tehnologie pentru ca in acelasi timp avea si un smartphone samsung la care vorbea panicat, uitandu-se in stanga si in dreapta,sa nu il urmareasca cineva. Cele 45 de minute de avampremiera s-au dovedit a fi de ghinion. Am uitat cana din Tokyo in maxi si dupa ce am dat telefoane am aflat ca pot sa o recuperez la 3:30. Asta insemna inca un drum pana la gara. Ajuns in camin am descoperit ca nu am stick-ul cu mine, stick pe care aveam documentele de care aveam nevoie la intalnirea cu proful. Am inceput sa ma panichez si sa injur momentul in care am decis sa fiu mai "nebun" si sa nu imi trimit documentele pe email si sa le salvez pe un cloud. Ce mi se putea intampla cu stick-ul? Ei
Pe curand..



,uite. Nu sunt paranoia degeaba. O ora m-am chinuit sa dau consultanta tehnica lui nana-miu,cum sa-mi trimita pe mail documentele. As mai fi stat o ora, sa stiu ca le am, dar a cedat el. Doua ore mai tarziu, le primisem. Un coleg de-al lui mi le-a trimis. Pana seara, am mai patit una, ca era marti si erau trei ceasuri rele. Am picat in genunchi intr-un Mc aglomerat. Miercuri a fost ziua cu frustrari de tramvaie. Cand asteptam 8-ul, au venit doua de 7, cand am asteptat 7-le, au venit doua de opt. Abia am ajuns la timp la maxi iar acolo m-am intalnit cu omul de care imi e rusine. Mai tineti minte cand am venit la Iasi cu maxi,crezand ca vin cu unul cu masina, si nu intelegeam de ce ala ma tot intreba daca nu am mai fost de mult in Iasi sau cum de apelez la el. Ei,tipul ala era in maxi cu mine. Langa el era un mos ce m-a fascinat cu tehnologia. Mosul avea un laptop mic si lucra cu el in excel. N-as fi crezut sa o vad pe asta. Ce se descurca cu formulele... Era in opozitie totala fata de nenea cu walkamanul de cu o zi in urma, si ala avea pana in 40 de ani. Avea, in schimb, amandoi acelasi tip d telefon...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...